#ser

• azimiu — Care aparține sau se referă la cultul, ritualul ori utilizarea azimei (pâinii nedospite) în liturghie; termen teologic rar, folosit istoric în scrierile polemice pentru a descrie practicile euharistice specifice Bisericii Apusene.
• azotit — Sare a acidului azotos conținând gruparea funcțională stabilă NO2; în nomenclatura chimică și industrială modernă este cunoscut sub denumirea de nitrit, fiind utilizat pe scară largă în industria alimentară drept conservant și stabilizator de culoare pentru produsele din carne, sau în metalurgie ca inhibitor de coroziune.
• babeurre — Lapte bătut sau zăr obținut ca subprodus în procesul de bătere a smântânii pentru prepararea untului; lichid opalescent, ușor acid și sărac în grăsimi, apreciat în arta culinară internațională pentru frăgezirea aluaturilor și texturarea sosurilor fine.
• Babia Gora — Cel mai înalt masiv muntos din lanțul Beskizilor Occidentali, situat la granița dintre Polonia și Slovacia, având altitudinea maximă de 1725 de metri în vârful Diablak. Regiunea este renumită pentru condițiile meteorologice extreme și foarte schimbătoare, fiind protejată la nivel internațional ca rezervație a biosferei sub egida UNESCO datorită ecosistemelor alpine și subalpine intacte.
• babysitting — Activitatea sau serviciul temporar de supraveghere, îngrijire și educare a copiilor mici, prestat la domiciliul familiei de către o persoană specializată în absența părinților. Acest termen împrumutat din limba engleză desemnează o practică socio-economică larg răspândită în mediul urban modern, reprezentând o soluție flexibilă pentru părinții activi profesional.
• băcan — Persoană care deține sau administrează o băcănie, ocupându-se cu vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare, a mirodeniilor și a mărfurilor de uz casnic. În trecut, termenul desemna și negustorul specializat în importul și desfacerea de coloniale, delicatese și vopsele naturale aduse din Orient.
• bacanală — Forma de feminin a adjectivului bacanal sau, ca substantiv, sărbătoare religioasă secretă, de un misticism excentric, celebrată în Antichitate în onoarea zeului Bacchus (Dionysos), caracterizată prin dansuri ritualice frenetice, muzică stridentă și consum nelimitat de vin. În sens modern și extins, termenul descrie o petrecere nocturnă turbulentă, o orgie sau orice manifestare colectivă marcată de o dezlănțuire extremă a simțurilor și abandonarea normelor sociale.
• bacanale — Forma de plural a substantivului bacanală; denumire specifică dată marilor serbări ritualice din lumea antică greco-romană dedicate cultului ecstatic al lui Bacchus. În istoria artei și a literaturii, termenul desemnează o temă plastică recurentă reprezentând nimfe, satiri și muritori surprinși în ipostaze festive dinamice, adesea utilizată ca simbol grafic al vitalității descătușate și al abundenței depline.
• bacante — Forma de plural a substantivului bacantă; grup de femei extatice din mitologia antică ce alcătuiau cortegiul de adoratori ai lui Bacchus, celebre pentru stările lor de transă colectivă. În istoria teatrului universal, termenul face referire directă la faimoasa tragedie a lui Euripide, 'Bacantele', o capodoperă dramatică ce explorează conflictul profund dintre ordinea rațională a statului și forțele primordiale, nestăvilite, ale naturii umane.
• bacchanalia — Forma originală din limba latină și engleză pentru 'bacanale'; festivaluri religioase secrete din Roma Antică dedicate cultului lui Bacchus, celebrate cu dansuri extatice, muzică tumultuoasă și un consum ritualic de vin. În mediul academic, literar și istoric contemporan, termenul este utilizat pentru a descrie o manifestare culturală orgiastică neîngrădită sau o temă recurentă în istoria artelor plastice ce simbolizează exuberanța vitală a naturii umane.
• Bacchus — Numele roman al zeului Dionysos din mitologia greacă, divinitate a vinului, a viței-de-vie, a vegetației, a fertilității, a extazului ritualic și a teatrului. Reprezentat adesea însoțit de un cortegiu de sileni, satiri și bacante, cultul său simbolizează forța vitală eliberată de constrângerile rațiunii, dar și dualitatea dintre veselia creativă și furia distructivă provocată de excesul de alcool.
• Bacewitz — Variantă ortografică germanizată sau internațională a numelui de familie polonez Bacewicz, recunoscut la nivel mondial în special datorită Grażynei Bacewicz, o compozitoare și violonistă poloneză de excepție din secolul al XX-lea. Opera sa structurală îmbină neoclasicismul cu tehnici de avangardă, fiind considerată una dintre Tourist mai importante figuri feminine din istoria muzicii clasice universale.
• Bach — Nume de familie german faimos la nivel mondial, purtat de o întreagă dinastie de muzicieni, culminând cu Johann Sebastian Bach, geniul epocii baroce, compozitor și organist recunoscut pentru măiestria contrapunctului și a fugii. În sens secundar, cuvântul provine din substantivul comun german 'Bach' care înseamnă pârâu și este utilizat ca element toponimic în numeroase regiuni europene.
• Bachus — Formă ortografică alternativă și curentă pentru Bacchus, zeul vinului, al viței-de-vie, al vegetației, al extazului mistic și al festivităților în mitologia romană (asimilat cu Dionysos din mitologia greacă). În sens figurat și cotidian, numele este folosit ca personificare a consumului de alcool, a banchetelor animate, a petrecerilor boeme și a cultului dedicat plăcerilor dionisiace.
• baclava — Produs tradițional de patiserie și cofetărie, de origine orientală (specific bucătăriei turcești, grecești și balcanice), preparat din foi fine de aluat suprapuse și unse cu unt, umplute cu nuci, fistic sau migdale măcinate. După coacere, acest desert cu o geometrie structurală specifică este însiropat din abundență cu un amestec fierbinte de zahăr sau miere și apă de trandafiri ori lămâie.
• bacliu — Termen arhaic și regional utilizat în trecut pentru a desemna un servitor, un argat, o slugă la o curte boierească sau, în sens extins, un personaj sobru ori îndoliat (asociat uneori în folclor cu cel care conducea cortegiul funerar sau dădea semnale ritualice). În structura semantică veche a graiurilor estice, cuvântul putea descrie și o persoană tăcută, ursuză sau retrasă din punct de vedere social.
• bacof — Preparat gastronomic tradițional din regiunea Alsacia (Franța), cunoscut original sub denumirea 'Baeckeoffe', constând dintr-un amestec structural de trei tipuri de carne marinate (porc, vită și mutton sau miel) coapte la foc lent timp de câteva ore împreună cu cartofi feliat, ceapă și praz într-un vas de ceramică sigilat cu aluat. Numele său semnifică literal 'cuptorul brutarului', deoarece istoric gospodinele lăsau vasul la brutăria locală pentru a fi copt în căldura reziduală a cuptorului după coacerea pâinii.
• bacon — Produs alimentar procesat din carne de porc (provenit de obicei din pieptul, flancul sau spatele animalului), sărat, maturat și adesea afumat la cald sau la rece. Acest preparat cu o structură alternantă specifică de straturi de carne macră și slănină este utilizat la scară largă în gastronomia internațională, fiind prăjit până devine crocant pentru micul dejun sau folosit ca ingredient structural pentru a adăuga savoare și grăsime altor mâncăruri.
• bacșiș — Sumă de bani oferită în mod voluntar sau reglementat unei persoane, peste plata cuvenită și tariful oficial, ca recompensă directă pentru calitatea unui serviciu personal prestat. Acest stimulent financiar posedă un puternic caracter structural cultural și economic în industria ospitalității (restaurante, hoteluri, servicii de taximetrie), variind ca procent și acceptare socială de la o regiune la alta și fiind supus adesea unor legi specifice de impozitare în economiile moderne.
• bacteriolizină — Substanță anticorp specifică (sau anticorp litic) produsă de un organism ca răspuns imun la introducerea unei bacterii, având proprietatea de a provoca bacterioliza în prezența complementului seric. În sens biochimic, bacteriolizinele fac parte din mecanismele de apărare umorală, acționând ca markeri de recunoaștere care direcționează complexul de distrugere celulară către patogeni.