#steluta

• asteluș — Denumire populară sau regională aplicată unor specii de plante erbacee din familia Asteraceae (cum ar fi margaretele sălbatice sau speciile pitice din genul Aster) ale căror flori au petalele dispuse în formă de raze, amintind vizual de o stea mică; termenul este folosit uneori în mod afectiv în poezia populară sau în graiurile locale pentru a descrie florile de câmp.
• aster — Denumire comună pentru plantele erbacee din familia Asteraceae, caracterizate prin inflorescențe în formă de calatidiu cu flori marginale radiate, asemănătoare unor stele; în sens larg, cuprinde diverse specii ornamentale sau spontane, apreciate pentru înflorirea lor decorativă de la sfârșitul verii și pe parcursul toamnei.
• Aster alpinus — Denumirea științifică a steluței alpine, o plantă erbacee perenă endemică în regiunile montane înalte ale Europei (inclusiv în Munții Carpați), Asiei și Americii de Nord; crește pe stâncării și pajiști alpine calcaroase, având tulpini scurte, frunze pubescente dispuse în rozetă bazală și inflorescențe solitare, mari, cu raze albastre-violete și disc galben aurit.
• Aster canus — Denumirea științifică a steluței cărunte, o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, nativă din Europa de Est și Balcani (inclusiv din zonele de silvostepă ale României); este caracterizată printr-o nuanță cenușie, căruntă a întregii plante, datorată unui strat dens de perișori lânoși, și prin inflorescențe de talie medie cu raze liliachii și disc galben.
• Aster novae-angliae — Denumirea științifică a ochiului-boului-american (sau steluța de Noua Anglie), o plantă erbacee perenă masivă din familia Asteraceae, nativă din centrul și estul Americii de Nord; caracterizată prin tulpini înalte, viguroase și acoperite cu peri aspri, glandulari, frunze lanceolate care îmbrățișează tulpina și inflorescențe mari, grupate dens, cu raze de un roz-purpuriu, violet sau magenta intens și un disc central galben.
• Aster novi-belgii — Denumirea științifică a steluței de Noua Belgia (sau aster de Noua Scoție), o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, nativă din estul Americii de Nord; este una dintre cele mai cultivate specii ornamentale de toamnă, caracterizată prin tulpini netede sau slab pubescente, frunze lanceolate subțiri și o abundență colosală de inflorescențe de culoare albastru, violet, roz sau alb.
• Aster tripolium — Denumirea științifică a ochiului-boului-de-halofite (sau gâscariță), o plantă erbacee perenă sau bienală din familia Asteraceae, nativă din zonele de coastă ale Europei și din regiunile sărăturoase continentale ale Eurasiei; este o plantă halofilă (rezistentă la sare), unică în genul ei prin frunzele cărnoase, suculente și inflorescențele cu raze albastru-pal sau liliachii și un disc central galben, încadrată modern în genul Tripolium.
• asterisc — Semn grafic în formă de steluță (), utilizat în tipărituri, texte editate sau manuscrise pentru a trimite cititorul la o notă de subsol, o explicație marginală sau o completare aflată la sfârșitul paginii ori al volumului; de asemenea, este folosit în informatică ca operator matematic pentru înmulțire sau ca simbol de substituție globală (wildcard).
• Asteriscus maritimus — Denumirea științifică a steluței de mare galbene (sau asteriscul de coastă, reîncadrat recent ca Pallenis maritima), o plantă perenă târâtoare, joasă, din familia Asteraceae, nativă din regiunea mediteraneană; este cultivată pe scară largă ca plantă ornamentală de acoperire a solului datorită florilor sale de un galben-auriu strălucitor și a rezistenței remarcabile la salinitate, vânt marin și secetă extremă.