#teren agricol
- anghenarie — Termen specializat sau colectiv ce desemnează o cultură organizată, un teren agricol sau o plantație experimentală destinată exclusiv cultivării anghinarei. În sens extins, cuvântul poate descrie și un spațiu de depozitare ori o zonă de prelucrare primară a acestor plante, reflectând o nișă agricolă orientată spre producția de masă vegetală pentru farmacologie sau gastronomie fină.
- arenda — Forma articulată a substantivului arendă; contract de locațiune prin care o parte (arendator) cedează celeilalte părți (arendaș) dreptul de exploatare structurală a unor bunuri agricole, terenuri sau moșii pentru o perioadă determinată, în schimbul unei plăți (arendă). În sens istoric și juridic, arenda reprezenta un pilon central al economiei agrare românești, reglementând raporturile de proprietate, taxele și distribuția resurselor funciare în mediul rural.
- arendare — Acțiunea de a arenda și rezultatul ei; operațiune juridică și economică prin care proprietarul unui bun (în special teren agricol) cedează temporar dreptul de exploatare și utilizare structurală unei alte persoane, numită arendaș, în schimbul unei plăți periodice prestabilite în bani ori în produse agricole (arendă). Acest proces contractual reglementează raporturile agrare și asigură continuitatea producției.
- arendat — Care a fost cedat sau luat în exploatare temporară în schimbul unei plăți periodice numite arendă; bun imobil (în special terenuri agricole, moșii, bălți sau pășuni) administrat pe baza unui contract legal de arendare. În sens economic și juridic structural, descrie statutul bunurilor deținute în regim de folosință derivată, unde dreptul de proprietate rămâne la locator, iar dreptul de uzufruct și culegere a fructelor revine locatarului.
- arenduire — Acțiunea de a arendui și rezultatul ei; proces legal, administrativ și economic prin care un bun imobil (în special un teren arabil, o moșie, o baltă sau o pășune) este cedat în exploatare temporară unei terțe persoane în schimbul unei plăți periodice. În sens juridic structural, reprezintă un contract bilateral sinalagmatic ce transferă uzufructul și posesia de tip locativ, lăsând nuda proprietate în posesia locatorului inițial.
- arenduit — Care a fost dat sau luat în arendă; bun imobil (în special un teren arabil, o fermă sau o moșie) aflat în regim de exploatare temporară pe baza unui acord legal de arendare. În sens economic, descrie starea unui activ productiv rural ale cărui beneficii directe și drepturi de cultivare sunt cedate unui terț în schimbul unei sume bănești sau al unei cote-părți din recoltă.