#administratie

• autogestiona — A administra, a conduce sau a organiza o activitate economică, o instituție, o comunitate sau propriile resurse prin forțe proprii, fără o intervenție ierarhică externă ori un control administrativ centralizat. În sens economic și istoric, se referă la conducerea unei întreprinderi direct de către colectivul de salariați, în timp ce în sens psihologic modern descrie capacitatea unei persoane de a-și regla autonom comportamentul, timpul și emoțiile.
• autogospodărire — Acțiunea de a se autogospodări și rezultatul ei; formă de organizare și administrare autonomă a unei comunități, instituții sau gospodării, bazată exclusiv pe resursele, eforturile și deciziile proprii, fără intervenție sau sprijin financiar din exterior. Reprezintă un indicator de bază al autosuficienței economice și al independenței logistice.
• autoguverna — A se conduce, a se administra sau a se guverna singur în mod autonom, prin intermediul propriilor legi, instituții și decizii interne, fără a fi supus unui control administrativ extern sau unei dominații politice străine. Se aplică popoarelor, statelor suverane, regiunilor autonome sau micro-comunităților care își exercită deplin autodeterminarea.
• autoguvernare — Acțiunea de a se autoguverna și rezultatul ei; formă de organizare politică și administrativă prin care o colectivitate sau o țară își exercită autoritatea supremă asupra propriilor afecțiuni, adoptând legi și regulamente fără imixtiunea unui sistem de conducere din exterior. Constituie pilonul central al mișcărilor de autonomie regională și autodeterminare națională.
• autonomistă — Forma de feminin pentru autonomist; femeie care aderă la principiile autonomismului sau care militează activ pentru obținerea independenței administrative și culturale a unei comunități. Ca adjectiv, descrie o grupare, o doctrină, o manifestare sau o politică ce promovează dreptul la autoguvernare locală și descentralizare decizională în cadrul granițelor unui stat suveran.
• autoraș — Termen peiorativ, ironic sau glumeț utilizat pentru a desemna o localitate rurală mică, o comună ori o așezare care a dobândit recent statutul administrativ de oraș, dar care își păstrează neschimbate structura, mentalitatea, lipsa utilităților și aspectul specific de sat. În sociologia urbană, cuvântul descrie discrepanța structurală dintre titulatura juridică oficială a unei localități și realitatea sa economică, edilitară sau culturală subdezvoltată.
• autorizațiune — Variantă învechită, arhaică sau livrescă a cuvântului autorizație, utilizată în trecut în limbajul juridic, administrativ și oficial din spațiul românesc. Deși păstrează exact același sens de permisiune legală sau înscris oficial, termenul a fost înlocuit complet în uzul modern, fiind întâlnit astăzi aproape exclusiv în texte istorice, documente vechi de arhivă sau lucrări de epocă.
• autosesiza — A lua în mod oficial și autonom măsuri de investigare sau de cercetare cu privire la o faptă, o neregulă sau o infracțiune, din proprie inițiativă, fără a aștepta o plângere, o denunțare sau o sesizare formală din exterior. Această acțiune juridică sau administrativă este declanșată de obicei în urma constatării directe a faptelor de către instituția competentă sau ca urmare a informațiilor apărute în mass-media.
• avertizor — Dispozitiv electromecanic, electronic sau optic conceput pentru a detecta o anomalie, o schimbare de stare ori un parametru critic și pentru a emite automat un semnal de alarmă (sonor sau luminos); în jargonul pescuitului sportiv, reprezintă senzorul electronic ce semnalizează mișcarea firului la mușcătura peștelui. În sens administrativ și juridic (de regulă sub forma avertizor de integritate), desemnează persoana care raportează public sau intern încălcări ale legii în cadrul unei organizații.
• orgoliul lui bolojan — Expresie jurnalistică și politică utilizată în discursul public din România pentru a descrie stilul administrativ intransigent, hotărât și adesea inflexibil al politicianului Ilie Bolojan (președinte al Consiliului Județean Bihor și figură centrală a Partidului Național Liberal). Sintagma sintetizează, conform criticilor și analiștilor politici, determinarea sa de a implementări reforme structurale radicale, reduceri masive de personal bugetar și proiecte mari de infrastructură, fără a ceda în fața presiunilor partizane sau sindicale, fiind interpretată fie ca mândrie administrativă justificată, fie ca autoritarism rigid.
• orgoliul lui nicusor dan — Expresie politică și jurnalistică utilizată în mass-media din România pentru a descrie stilul administrativ tenace, rigid, matematic și adesea inflexibil al politicianului Nicușor Dan (Primarul General al Capitalei). Sintagma face referire directă, conform analizelor politice și comentariilor din presă, la refuzul său de a ceda în fața presiunilor marilor dezvoltatori imobiliari, la strictețea cu care abordează legalitatea urbanistică și la rezistența sa în negocierile cu partidele politice din Consiliul General, fiind percepută de critici ca o încăpățânare orgolioasă care blochează dialogul și dezvoltarea orașului, iar de susținători ca o verticalitate morală și o consecvență de nezdruncinat.