#alimenta

• Appert — Nume de familie de origine franceză, devenit celebru datorită lui Nicolas Appert, inventatorul francez din secolul al XVIII-lea care a pus bazele conservării moderne a alimentelor prin sterilizare termică în recipiente închise ermetic (proces numit ulterior appertizare). În sens istoric și tehnic, reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea biotehnologiei alimentare și a logisticii militare.
• aroma — Mireasmă sau parfum caracteristic, intens și plăcut, degajat de o substanță organică, de o plantă, de un fruct sau de preparatele culinare, perceput simultan prin simțul mirosului și al gustului. Ca verb tranzitiv (la persoana a III-lea a prezentului: 'el/ea aromă'), reprezintă o variantă sau formă flexionară a verbului 'aromatiza', însemnând a conferi un miros sau un gust plăcut unui produs.
• aromare — Acțiunea de a aroma și rezultatul ei; procesul tehnologic sau culinar prin care se adaugă arome, esențe, mirodenii sau uleiuri eterice unui produs alimentar, cosmetic ori farmaceutic pentru a-i conferi o mireasmă ori o savoare plăcută, specifică. Termenul se utilizează uneori ca variantă tehnică sau regională pentru aromatizare, definind faza de prelucrare organoleptică a compușilor.
• aromatiza — A comunica sau a conferi o aromă, un miros ori un gust plăcut, intens și specific unui aliment, unei băuturi, unui produs cosmetic sau farmaceutic prin adăugarea de esențe, uleiuri eterice, mirodenii ori extracte aromatice (naturale sau sintetice). În sens chimic industrial, reprezintă acțiunea de a introduce compuși ciclici aromatici într-un amestec de hidrocarburi pentru a-i îmbunătăți calitățile tehnice.
• aromatizant — Substanță chimică, naturală, identic-naturală sau sintetică, adăugată în produsele alimentare, băuturi, cosmetice sau medicamente cu scopul exclusiv de a le conferi, modifica ori intensifica aroma, gustul sau mirosul. Ca adjectiv, termenul califică un ingredient, un compus ori un amestec care posedă proprietăți de aromatizare, acționând direct asupra receptorilor senzoriali.
• aromatizare — Acțiunea de a aromatiza și rezultatul ei; operație tehnologică, industrială sau culinară prin care se introduc substanțe aromate (esențe, uleiuri eterice, mirodenii) într-un produs pentru a-i îmbunătăți proprietățile organoleptice. În chimia industrială a petrolului, termenul desemnează procesul de transformare a hidrocarburilor alifatice în hidrocarburi aromatice ciclice (areme) prin reformare catalitică.
• aromatizat — Căruia i s-a conferit o aromă, un miros sau un gust plăcut și specific prin adăugarea de esențe, mirodenii sau extracte volatile; înmiresmat, parfumat. În contextul prelucrării industriale a petrolului, termenul descrie o fracțiune de hidrocarburi sau un combustibil îmbogățit cu compuși ciclici aromatici prin procesul de reformare catalitică.
• arpacaș — Produs alimentar obținut prin decorticarea (îndepărtarea cojilor), șlefuirea și uneori măcinarea parțială a boabelor de cereale, de regulă de grâu, orz sau mei. Este utilizat pe scară largă în gastronomia tradițională românească ca ingredient de bază pentru prepararea colivei ritualice, a unor supe dense, ciorbe, budinci sau garnituri rurale consistente, având un conținut bogat de fibre și carbohidrați complexi.
• arrowrot — O adaptare ortografică parțială în limba română a termenului englezesc 'arrowroot', care desemnează o substanță amidonoasă fină, ușor digerabilă, obținută din rizomii unor plante tropicale (în special Maranta arundinacea). Este utilizat în arta culinară ca agent de îngroșare premium pentru sosuri, supe și budinci, fiind apreciat deoarece nu modifică gustul preparatelor și oferă un aspect final translucid, sticlos, spre deosebire de amidonul de porumb sau grâu.
• aspartam — Îndulcitor artificial intens, cu valoare energetică redusă, obținut pe cale sintetică prin combinarea a doi aminoacizi naturali: acidul aspartic și fenilalanina; utilizat pe scară largă în industria alimentară mondială ca substitut al zahărului sub codul european E951. Acest compus organic este de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul brut, fiind integrat frecvent în băuturi carbogazoase dietetice, produse de cofetărie și alimente destinate persoanelor care suferă de diabet.
• auto-expres — Tip de unitate comercială de alimentație publică, de regulă cu servire rapidă, integrată structural sau anexată unei stații de service, unui motel sau unei benzinării situate de-a lungul arterelor rutiere majore; restaurant conceput special pentru a deservi rapid automobiliștii aflați în tranzit.
• autofrigider — Aparat frigorific compact, portabil sau integrat, proiectat special pentru a funcționa la bordul vehiculelor (automobile, camioane, rulote ori ambarcațiuni), utilizând alimentarea de la rețeaua electrică a mașinii (de obicei 12V sau 24V curent continuu) sau direct de la rețeaua clasică. Este utilizat pentru conservarea și refrigerarea alimentelor, băuturilor ori a unor produse medicale termosenzibile în timpul transportului sau al călătoriilor pe distanțe lungi.
• azotit — Sare a acidului azotos conținând gruparea funcțională stabilă NO2; în nomenclatura chimică și industrială modernă este cunoscut sub denumirea de nitrit, fiind utilizat pe scară largă în industria alimentară drept conservant și stabilizator de culoare pentru produsele din carne, sau în metalurgie ca inhibitor de coroziune.
• băcăliță — Formă diminutivală sau regională pentru băcăneasă ori băcancă, desemnând o tânără vânzătoare într-o băcănie, proprietara unei prăvălii mici de coloniale sau soția unui mic băcan. În contextul piețelor locale tradiționale, termenul este utilizat în limbajul popular și familiar pentru a descrie o femeie care gestionează cu abilitate comerțul cu amănuntul al mărfurilor alimentare și al mirodeniilor.
• băcănie — Magazin sau prăvălie specializată în vânzarea produselor alimentare, a delicateselor, a mirodeniilor și a unor articole de uz casnic cotidian. În sens modern, descrie adesea unități comerciale de dimensiuni mici sau medii care pun accent pe produse tradiționale, artizanale ori de calitate superioară, spre deosebire de marile supermarketuri.
• băcănioară — Diminutiv al substantivului băcănie; magazin sau prăvălie alimentară de mici dimensiuni, administrată de obicei ca o afacere de familie, specializată în produse de bază, delicatese locale ori mirodenii. În sens familiar, termenul descrie un spațiu comercial cochet, curat și bine aprovizionat care deservește o comunitate restrânsă de clienți fideli.
• băcăniță — Diminutiv al substantivului băcănie; magazin sau prăvălie alimentară de mici dimensiuni, administrată de obicei ca o afacere de familie, specializată în produse de bază, delicatese locale ori mirodenii. În sens familiar și modern, termenul descrie un spațiu comercial cochet, tradițional și bine aprovizionat care oferă produse alese manual, adesea artizanale sau ecologice.
• bacivor — Care se hrănește cu bace (fructe cărnoase, de obicei de mici dimensiuni, care conțin mai multe semințe direct în pulpa fructului, fără sâmbure dur, precum afinele, coacăzele sau strugurii). În sens ecologic structural, acest termen descrie regimul alimentar specializat al unor specii de păsări și mamifere mici, având un rol esențial în ecosistem prin facilitarea dispersiei semințelor plantelor baccifere.
• bacon — Produs alimentar procesat din carne de porc (provenit de obicei din pieptul, flancul sau spatele animalului), sărat, maturat și adesea afumat la cald sau la rece. Acest preparat cu o structură alternantă specifică de straturi de carne macră și slănină este utilizat la scară largă în gastronomia internațională, fiind prăjit până devine crocant pentru micul dejun sau folosit ca ingredient structural pentru a adăuga savoare și grăsime altor mâncăruri.