#automobil

• aburomobil — Termen tehnic arhaic utilizat la începuturile erei industriale pentru a desemna un vehicul autopropulsat care funcționa pe baza unui motor cu abur, reprezentând predecesorul direct al automobilului modern propulsat prin combustie internă. Aceste vehicule masive, echipate cu cazane mari de presiune, au jucat un rol esențial în dezvoltarea transportului terestru greu și a mecanizării agricole în secolul al XIX-lea, înainte de a fi complet înlocuite din cauza randamentului termic scăzut și a timpului lung necesar preîncălzirii apei.
• Adapazarı — Oraș major și centrul administrativ al provinciei Sakarya situat în nord-vestul Turciei, amplasat în regiunea fertilă din apropierea Mării Negre și a râului Sakarya. Localitatea reprezintă un nod economic strategic, remarcabil la nivel industrial datorită fabricilor sale avansate de automobile, vagoane de tren și echipamente agricole, beneficiind istoric de poziționarea sa pe rutele comerciale majore către Istanbul.
• aeroautomobil — Vehicul hibrid experimental sau conceptual proiectat să funcționeze atât ca automobil pe drumurile publice, cât și ca aparat de zbor pe rute aeriene, prin utilizarea unor aripi pliabile sau escamotabile și a unui sistem mixt de propulsie. Acest concept tehnologic avansat vizează decongestionarea traficului terestru prin integrarea navetei zilnice în spațiul aerian controlat.
• airbag — Dispozitiv de siguranță pasivă integrat în structura autovehiculelor moderne, format dintr-o pernă gonflabilă flexibilă din țesătură de nylon, senzori de impact microscopici și un generator de gaz pirotehnic. În momentul unei coliziuni violente, sistemul declanșează o reacție chimică ultrarapidă care umflă punga de aer în doar câteva milisecunde, oferind o barieră amortizoare structurală între corpul pasagerilor și elementele rigide ale habitaclului, reducând masiv riscul de traumatisme severe.
• auto — Termen utilizat colocvial pentru a desemna un automobil sau un autovehicul destinat transportului rutiere; ca adjectiv invariabil, se referă la obiecte, piese sau activități economice strâns legate de industria, întreținerea ori competițiile de automobile. Ca element de compunere (sufix/prefix), provine din limba greacă și indică o acțiune realizată prin sine însuși, de la sine sau orientată structural asupra propriei persoane.
• autobrec — Autoturism sau vehicul utilitar cu caroserie lungă de tip break, caracterizat printr-un spațiu de încărcare extins în partea din spate, folosit adesea pentru transportul mixt de persoane și mărfuri ușoare. Deși termenul reprezintă o formă hibridă mai rar utilizată în lexicul tehnic oficial, el descrie în mod popular vehiculele de familie spațioase dotate cu hayon și cu o linie continuă a pavilionului până la extremitatea posterioară.
• autocros — Disciplină sportivă automobilistică constând în curse de viteză desfășurate pe circuite închise, special amenajate pe terenuri neasfaltate (pământ, macadam, nisip sau noroi), utilizând autoturisme de serie modificate ori vehicule monopost construite structural pentru competiții off-road (buggy). Competiția pune accent pe îndemânarea controlului mașinii în condiții de aderență scăzută.
• autoelectromobil — Termen tehnic neologic și rar utilizat pentru a desemna un automobil acționat în întregime de motoare electrice alimentate de la acumulatoare reîncărcabile proprii; autovehicul electric modern capabil de rulare autonomă.
• automobil — Ca substantiv, definește un vehicul rutier autopropulsat, dotat cu motor cu ardere internă, electric sau hibrid, cu patru sau mai multe roți, destinat transportului de pasageri sau de mărfuri ușoare pe drumurile publice. Ca adjectiv, descrie un sistem sau un mecanism capabil de autopropulsie ori care se referă la mișcarea independentă a vehiculelor mecanice.
• automobil-capcană — Vehicul rutier (autoturism, camion sau utilitară) în interiorul căruia a fost disimulată o încărcătură considerabilă de substanțe explozive, proiectat pentru a fi detonat de la distanță, prin temporizator sau de către un atentator sinucigaș în scopul distrugerii unor obiective militare, infrastructuri critice ori pentru a provoca victime în rândul populației civile. În terminologia modernă de securitate, reprezintă o formă devastatoare de dispozitiv exploziv improvizat purtat de vehicul (VBIED).
• automobilism — Știința, tehnica, utilizarea practică și ansamblul activităților legate de conducerea, exploatarea și dezvoltarea automobilelor; în sens restrâns, ramură sportivă (sport auto) care cuprinde totalitatea competițiilor, curselor și raliurilor disputate între vehicule cu motor pe circuite special amenajate sau drumuri publice deschise. Ca fenomen socio-economic, descrie evoluția culturii auto și a infrastructurii rutiere la nivel global.
• automobilist — Persoană care conduce un automobil sau care călătorește frecvent cu un astfel de vehicul; conducător auto sau participant la trafic aflat la volanul unui autoturism. În context sociologic și legislativ, termenul descrie un deținător de permis de conducere supus regulilor de circulație pe drumurile publice, a cărui conduită implică responsabilități civice și tehnice specifice managementului rutier.
• automobilistă — Femeie care conduce un automobil sau care călătorește în mod frecvent cu un autoturism; conducătoare auto aflată la volan în calitate de participant activ la trafic. Termenul reprezintă moțiunea feminină a substantivului 'automobilist', desemnând o posesoare de permis auto care utilizează rețeaua rutieră urbană ori interurbană respectând legislația dinamică în vigoare.
• autosport — Denumire globală atribuită sporturilor cu motor desfășurate cu ajutorul automobilelor; totalitatea competițiilor, curselor de viteză, raliurilor sau probelor de îndemânare auto organizate oficial pe circuite închise ori drumuri publice amenajate (precum Formula 1, WRC sau competițiile de karting). Termenul include atât latura atletică și tehnică a piloților, cât și ingineria constructivă a vehiculelor de curse.
• autoturism — Vehicul rutier cu autopropulsie, prevăzut cu patru sau mai multe roți, destinat structural transportului unui număr redus de persoane (de obicei maximum 9 locuri, inclusiv cel al conducătorului auto) și al bagajelor acestora. Acesta este echipat cu un motor cu ardere internă, electric sau hibrid, fiind conceput pentru a circula pe drumurile publice în scopuri utilitare, recreative sau personale.