#colocvial
- Alea — 1. Variantă regională sau colocvială a pronumelui ori adjectivului demonstrativ de depărtare 'acelea', utilizată pentru a indica obiecte sau persoane de gen feminin ori neutru plural aflate la distanță. 2. Nume istoric și mitologic grecesc, asociat cu un oraș antic din Arcadia și cu un epitet celebru al zeiței Atena (Athena Alea), în onoarea căreia s-au ridicat temple impunătoare.
- alendelon — Denumire populară sau argotică românească dată unui tip de cojoc scurt, haină de blană sau scurtă îmblănită cu guler lat, purtată de regulă cu blana pe dinăuntru și pielea întoarsă pe dinafară. Din punct de vedere structural și cultural, termenul s-a răspândit în a doua jumătate a secolului al XX-lea, fiind inspirat direct de stilul vestimentar iconic promovat de celebrul actor francez Alain Delon în filmele sale de succes.
- alergătură — Acțiunea de a alerga mult și continuu, în special în sensul de a umbla intens de la o instituție la alta sau dintr-un loc în altul pentru a rezolva probleme administrative, a obține acte ori a îndeplini sarcini cotidiene obositoare. În limbajul curent, desemnează o stare de agitație fizică și efort prelungit asociat cu rezolvarea unor obligații.
- ales bules — O expresie populară și argotică utilizată pentru a descrie o selecție făcută la întâmplare, în mod arbitrar sau după criterii superficiale și ad-hoc, lipsită de o analiză riguroasă ori de o metodologie obiectivă. În sens contextual, sugerează o alegere pripită sau un sortiment eterogen de elemente adunate fără o logică structurală clară.
- alibzit — Care este asigurat cu un alibi; care deține o justificare, o scuză sau o dovadă de absență fabricată sau reală pentru a scăpa de o acuzație. În limbajul informal sau colocvial, reprezintă participiul trecut al verbului non-standard 'alibzi', caracterizând un suspect sau o persoană protejată de o poveste acoperitoare care îi plasează prezența în altă parte în momentul critic.
- alintătură — Faptul de a se alinta; manifestare concretă, adesea exagerată sau repetată, de răsfăț, mofturi ori comportament afectat. Spre deosebire de termenul abstract 'alintare', această formă lexicală accentuează rezultatul vizibil sau caracterul uneori sâcâitor și artificial al gesturilor de răsfăț.
- alte-alea — Diverse alte lucruri, chestiuni mărunte sau detalii nespecificate; formulă lingvistică utilizată în vorbirea informală pentru a evita enumerarea completă a unor obiecte ori subiecte de discuție considerate secundare.
- altoială — Acțiunea de a bate sau de a lovi pe cineva în mod repetat și rezultatul ei; bătaie, corecție fizică aplicată cuiva în sens certăreț sau punitiv; mai rar, se poate referi în sens popular la activitatea brută sau neglijentă de altoire a pomilor.
- amantlâc — Relație amoroasă, intimă și clandestină desfășurată în secret între două persoane, dintre care cel puțin una este de obicei implicată într-o căsătorie sau legătură oficială paralelă; legătură extraconjugală. Termenul poartă o încărcătură peiorativă sau ironică în vorbirea curentă, definind atât starea de infidelitate, cât și totalitatea comportamentelor ori secretelor specifice unei astfel de aventuri.
- amenințeală — Formă substantivală familiară, colocvială sau de jargon popular, utilizată pentru a descrie acțiunea repetată, continuă sau neserioasă de a amenința; stare de intimidare sau cicăleală agresivă. Față de termenul literar, 'amenințeală' poartă adesea o nuanță ușor ironică sau peiorativă, sugerând că avertismentele lansate sunt mai degrabă guralive, lipsite de substanță sau pur administrativ-repetitive.
- americănește — În felul sau după maniera specifică americanilor ori Statelor Unite ale Americii; adeverb tradițional utilizat pentru a descrie o acțiune, un comportament, un stil de viață sau o modalitate de exprimare care imită obiceiurile transatlantice. În sens lingvistic vechi, se referea la vorbirea sau traducerea în varianta americană a limbii engleze, fiind utilizat cu precădere în literatura clasică ori în graiul cotidian informal.
- americuță — Formă diminutivală, adesea ipocoristică sau familiară, derivată de la numele propriu America sau de la substantivul comun americă (pânză). În limbajul literar informal sau colocvial, este utilizat ca o metaforă afectivă pentru a descrie o versiune la scară redusă, un teritoriu simbolic sau o comunitate mică ce imită stilul de viață din Statele Unite; de asemenea, în uzul textil tradițional, poate califica o bucată mică de pânză grosieră de bumbac.
- amestecătură — Amestec haotic, adunătură confuză, dezordonată sau de slabă calitate de obiecte, substanțe, stiluri ori elemente eterogene care nu se potrivesc între ele. În sens figurat sau social, desemnează un grup uman extrem de pestriț ori o situație încâlcită creată prin suprapunerea haotică a unor fapte sau bârfe.
- amețitură — Senzație trecătoare de vertij, de învârtire a capului sau de pierdere a echilibrului; formă de manifestare atenuată a amețelii. În sens figurat, familiar sau peiorativ, descrie o persoană zăpăcită, nesăbuită, distrată sau extrem de flușturatică, care acționează fără claritate structurală în gândire.
- amiraleasă — Termen colocvial sau popular utilizat pentru a desemna soția unui amiral. De asemenea, poate fi întrebuințat în mod ironic sau glumeț pentru a descrie o femeie care manifestă o atitudine autoritară, poruncitoare sau dominatoare, amintind de comportamentul structural rigid al unui comandant militar.
- amorez — Bărbat îndrăgostit, curtezan sau iubit; termen utilizat uneori cu o nuanță ușor ironică sau peiorativă pentru a desemna un bărbat absorbit complet de o pasiune romantică. În istoria teatrului, termenul definește rolul sau tipologia actorului tânăr care interpretează personajul principal îndrăgostit în comediile de moravuri sau în dramele romantice.
- amoreza — A prinde dragoste de cineva, a se îndrăgosti profund și brusc; a simți o atracție afectivă și pasională puternică față de o altă persoană. Folosit cu precădere la forma reflexivă, termenul păstrează o rezonanță ușor romantică, tradițională sau familiară în vorbirea curentă.
- amorezat — Care s-a amorezat, care este cuprins de o pasiune romantică puternică; bărbat îndrăgostit sau persoană care manifestă semnele specifice atașamentului pasional. În sens adjectival, descrie o privire, un comportament sau o stare de spirit influențată profund de sentimentul de dragoste.
- antitalent — Lipsă totală de aptitudini, înclinații sau talent într-un anumit domeniu de activitate (artistic, sportiv, tehnic etc.); persoană care nu posedă nicio abilitate sau pricepere pentru o anumită acțiune ori profesie. Folosit adesea în mod ironic sau familiar, termenul descrie incapacitatea structurală a unui individ de a performa într-o direcție specifică, în ciuda eforturilor depuse.
- aoleo — Variantă ortografică și fonetică extrem de frecventă a interjecției standard 'aoleu'; cuvânt exclamativ utilizat spontan în vorbirea cotidiană pentru a semnala o gamă largă de trăiri intense, precum panica, surpriza neplăcută, spaima, regretul sau exasperarea. În funcție de intonație, poate exprima și o admirație exagerată ori o ironie fină la adresa unei situații absurde.