#definitie

• bădia — Forma articulată a substantivului regional 'bade'; termen popular de respect, de politețe și de afecțiune folosit în mediul rural, în special în Moldova și Ardeal, pentru a numi sau a se adresa unui frate mai mare, unui bărbat mai în vârstă sau iubitului. Cuvântul evocă o relație de prețuire familială sau comunitară.
• badian — Arbust exotic originar din Asia de Est (Illicium verum) sau fructul acestuia în formă de stea, cunoscut sub denumirea comună de anason stelat. Fructele sale uscate sunt intens aromate, bogate în uleiuri esențiale și sunt utilizate pe scară largă drept condiment în arta culinară internațională, precum și ca ingredient de bază în industria farmaceutică și de parfumerie.
• badiană — Denumire alternativă pentru badian sau anason stelat (Illicium verum), făcând referire în special la planta exotică producătoare ori la produsul vegetal uscat folosit în scopuri terapeutice. Datorită conținutului ridicat de anetol, este utilizată în fitoterapie ca stimulent digestiv, carminativ și expectorant, fiind totodată un ingredient aromatic apreciat în distilerii și cofetărie.
• bădic — Diminutiv regional și hipocoristic pentru bade; termen hipocoristic plin de afecțiune și respect folosit în comunitățile rurale tradiționale pentru a numi un frate mai mare sau un bărbat mai în vârstă. Cuvântul reflectă structura patriarhală și relațiile de strânsă prețuire familială specifice satului vechi.
• bădica — Forma articulată a substantivului regional bădic; apelativ popular de politițe și mare afecțiune utilizat în special în zonele rurale din Moldova și Muntenia pentru a numi un unchi, un frate mai mare sau un cumnat. Termenul întărește legătura de rudenie prin adăugarea unei nuanțe reverențioase.
• bădicuță — Diminutiv dublu hipocoristic pentru bade, folosit în graiurile populare pentru a exprima o afecțiune profundă, duioșie și respect față de un frate mai mare, un unchi sau bărbatul iubit. Termenul este întâlnit frecvent în poezia lirică tradițională și în doinele de dragoste, reflectând o mare sensibilitate emoțională.
• bădie — Variantă vocativă sau nearticulată a substantivului popular 'bădia' (bade); termen rural de mare curtoazie, respect și atașament sufletesc folosit pentru a denumi un frate mai mare, un bărbat mai în vârstă din comunitate ori un partener iubit. Cuvântul impune o distanță respectuoasă combinată cu o caldă apropiere familială.
• bădieș — Diminutiv regional și hipocoristic pentru bade; termen plin de afecțiune și respect folosit în comunitățile rurale tradiționale pentru a numi un frate mai mare sau un bărbat mai în vârstă. Cuvântul reflectă structura patriarhală și relațiile de strânsă prețuire familială specifice satului vechi.
• bădiică — Formă diminutivală dublă sau hipocoristică locală pentru bade; termen rural încărcat de duioșie, respect și atașament profund, utilizat de tinerele fete pentru a se adresa iubitului, soțului sau unui frate mai mare prețuit. Este o variantă rară și expresivă întâlnită în straturile arhaice ale folclorului din Moldova.
• bădiiță — Variantă grafică sau regională cu hiat accentuat a substantivului bădiță; termen hipocoristic plin de afecțiune, duioșie și respect profund utilizat în satele tradiționale pentru a numi un frate mai mare, un unchi sau bărbatul iubit. Cuvântul este des întâlnit în creațiile lirice orale și în straturile arhaice ale folclorului muzical.
• bădiiu — Variantă fonetică sau formă grafică arhaică locală pentru bădâiu ori bădâi; vas tradițional realizat din doage de lemn strânse cu cercuri de metal, întrebuințat în gospodăriile rurale pentru baterea smântânii sau depozitarea recoltei de fructe supuse fermentării.
• badijona — A aplica un medicament lichid, o soluție antiseptică, antiinflamatoare sau cicatrizantă pe o suprafață bolnavă a corpului (piele, mucoase, plăgi) prin intermediul unui tampon de vată, al unei feșe sau al unei pensule speciale. Operațiunea are scopul de a dezinfecta local, de a calma durerea sau de a proteja țesutul lezat împotriva infecțiilor externe.
• bădiluc — Diminutiv regional și hipocoristic rar pentru bade; apelativ rural plin de afecțiune, duioșie și respect folosit în comunitățile tradiționale pentru a numi un frate mai mare, un unchi sau un bărbat mai în vârstă prețuit. Termenul reflectă legăturile strânse de rudenie și respectul interpersonal specific satului vechi.
• bădilucă — Forma articulată a substantivului regional bădiluc; apelativ popular de politițe și mare afecțiune utilizat în comunitățile rurale pentru a se adresa unui unchi, unui frate mai mare sau iubitului. Termenul întărește legătura de rudenie sau atașamentul prin adăugarea unei nuanțe reverențioase.
• badinaj — Glumă ușoară, spirit poznaș, glumă spirituală sau conversație amuzantă, spirituală și lipsită de malițiozitate. În teoria literară și în analiză, termenul descrie un stil de redactare sau un ton caracterizat prin jovialitate elegantă, ironie fină și fluiditate, specific saloanelor literare din secolul al XVIII-lea.
• bădînîu — Formă grafică sau variantă fonetică locală pentru bădânâu ori bădâi; termenul descrie un recipient de lemn grosolan, un ciubăr sau un jgheab rustic cioplit din trunchi de copac, utilizat în gospodăriile rurale tradiționale pentru stocarea lichidelor dense sau prelucrarea primară a fructelor.
• bădioi — Formă augmentativă regională pentru bade; termen utilizat în comunitățile rurale tradiționale pentru a desemna un bărbat solid, voinic, înalt sau de statură impunătoare, păstrând în același timp nuanța de respect și curtoazie specifică apelativului de bază.
• bădișor — Diminutiv hipocoristic foarte răspândit pentru bade; apelativ rural plin de căldură, duioșie și dragoste, utilizat în special în poezia lirică și în doine pentru a numi fratele mai mare, un flăcău îndrăgit sau bărbatul iubit.
• bădițel — Diminutiv dublu hipocoristic pentru bade sau bădiță; termen rural de un deosebit alint, folosit pentru a exprima o afecțiune caldă, gingășie și prețuire față de un frate mai mic, un băiețel din familie sau flăcăul iubit. Apare frecvent ca formulă de adresare melodioasă în poezia lirică orală.
• bădițic — Diminutiv hipocoristic rar pentru bade sau bădiță; apelativ rural încărcat de o profundă afecțiune și duioșie, utilizat în satele tradiționale românești pentru a numi un frate mai mare, o rudă dragă sau flăcăul iubit. Termenul întărește legătura emoțională prin utilizarea unei forme dublu diminutivate.