#definitie

• bădărancă — Femeie lipsită de educație, de maniere și de bun-simț, care se comportă în societate într-un mod grosolan, necioplit, mahalagesc sau obraznic. Termenul reprezintă echivalentul feminin direct pentru mitocancă sau mahalagioaică, definind o persoană cu un comportament vulgar.
• bădărănesc — Care aparține bădăranului, privitor la bădăran; caracteristic oamenilor grosolani, neciopliți sau lipsiți de maniere. Termenul definește un stil, un comportament, un obicei sau un gest care trădează o lipsă totală de rafinament social și de educație alesă.
• bădărănește — În felul unui bădăran, într-un mod grosolan, necioplit, lipsit de tact, de maniere și de bun-simț. Termenul descrie modul în care se desfășoară o acțiune, o comunicare sau o manifestare comportamentală ce încalcă flagrant normele sociale elementare de curtoazie.
• bădărăni — A se comporta ca un bădăran, a manifesta grosolănie, nepolitețe sau lipsă de maniere în acțiuni sau exprimare; a spune vorbe deșarte, mitocănești sau vulgare. Ca verb reflexiv (a se bădărăni), definește procesul de degradare a comportamentului social, devenind necioplit.
• bădărănie — Faptă, vorbă sau comportament de bădăran; manifestare caracterizată prin lipsă de educație, grosolănie, vulgaritate și absența totală a bunului-simț în interacțiunile sociale. Termenul definește actul în sine sau trăsătura morală a unei persoane necioplite.
• bădărănit — Care s-a comportat ca un bădăran sau a deprins maniere grosolane; persoană care a devenit necioplită, mitocanizată ori vulgară în manifestări ca urmare a unui mediu needucat. În sens participial, indică starea finală a acțiunii de degradare a comportamentului social.
• bădărănos — Plin de bădărănie, care tinde spre grosolănie sau care manifestă trăsături evidente de mitocănie; caracterizat printr-o înclinație structurală spre vorbe aspre, necioplite și gesturi lipsite de curtoazie.
• bădărău — Om grosolan, necioplit, lipsit de educație și de bune maniere, care se comportă vulgar în societate. Ca adjectiv, califică un comportament, o atitudine sau o manifestare marcată de mitocănie grosieră, incultură comportamentală și lipsă totală de tact sau considerație față de semeni.
• bădârlan — Denumire regională sau variantă populară pentru bodârlău; specie de rață sălbatică de baltă cu penele negre, strălucitoare, împestrițate pe spate cu puncte albe. În sens figurat și local, termenul poate fi utilizat pejorativ pentru a descrie un bărbat neîndemânatic, greoi sau cu un mers legănat.
• bădăroi — Formă augmentativă și pejorativă pentru bădăran; bărbat de statură mare sau cu un comportament extrem de grosolan, necioplit și lipsit complet de bune maniere. Ca adjectiv, califică o atitudine grosieră, stridentă sau o manifestare fizică lipsită de orice urmă de rafinament social.
• bădău — Unealtă sau recipient de lemn folosit în gospodăriile arhaice; în anumite regiuni, termenul desemnează un trunchi de copac scobit (uluc, jgheab) sau o capcană rudimentară. În sens figurat și local, poate califica o persoană nătângă, înceată în mișcări, greoaie sau lipsită de agilitate mentală.
• Bădăuță — Nume de familie românesc răspândit în spațiul carpato-danubiano-pontic, provenit istoric dintr-o poreclă hipocoristică sau dintr-un diminutiv regional bazat pe rădăcina 'bade' ori 'bădană'. Ca element onomastic, acesta reflectă conexiuni strânse cu antropologia rurală și tradițiile de numire specifice comunităților istorice românești.
• bade — Termen regional de respect folosit în satele românești (în special în Transilvania, Banat și Bucovina) pentru a adresa sau numi un frate mai mare, un bărbat mai în vârstă sau, în limbajul liricii populare, un bărbat iubit, drag sau logodnic. Simbolizează afecțiunea, respectul ierarhic rural și este un element de bază în baladele și doinele tradiționale.
• Badea — Nume de familie românesc extrem de răspândit, provenit din fixarea administrativă a substantivului comun și apelativului de respect 'badea' (bade + articolul hotărât 'a'). Denotă o ascendență dintr-un lider de familie, un frate mai mare sau un gospodar respectat în comunitățile rurale tradiționale.
• badea-ion — Nume compus tradițional sau poreclă onomastică formată prin alăturarea apelativului de respect 'badea' și a prenumelui clasic 'Ion'. Desemnează o figură arhetipală a gospodarului român din mediul rural, fiind utilizat frecvent în povești, snoave populare sau balade pentru a individualiza un personaj respectat, sfătos și legat de tradițiile pământului.
• Baden — Regiune istorică importantă și fost stat suveran situat în sud-vestul Germaniei, pe malul drept al râului Rin, integrat în prezent în landul federal Baden-Württemberg. De asemenea, numele desemnează diverse orașe balneare celebre din Europa Centrală, precum Baden de lângă Viena (Austria) sau Baden din Elveția, toate fiind recunoscute istoric pentru izvoarele lor termale terapeutice încă din epoca romană.
• Baden-Baden — Oraș balnear renumit din landul federal Baden-Württemberg, Germania, situat la poalele Munților Pădurea Neagră. Înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO ca parte a Marilor Orașe Balneare ale Europei, orașul este faimos la nivel internațional pentru izvoarele sale termale curative, cazinoul său istoric de secol nouăsprezece și festivalurile sale culturale de elită.
• Baden-Württemberg — Land federal situat în sud-vestul Germaniei, cu capitala la Stuttgart. Este al treilea land ca mărime și populație din țară, format în anul o mie nouă sute cincizeci și doi prin fuziunea statelor istorice Baden, Württemberg-Baden și Württemberg-Hohenzollern, fiind recunoscut la nivel mondial drept un hub economic de elită și centru inovator în industria auto și tehnologică.
• badge — Neologism de origine engleză utilizat pentru a desemna o insignă, un ecuson, un semn distinctiv sau un dispozitiv de identificare purtat pe îmbrăcăminte la conferințe, în instituții sau de către forțele de ordine. În mediul digital, termenul descrie un element grafic, o emblemă virtuală sau un indicator vizual atașat unui profil de utilizator pentru a semnala un statut special, o certificare ori o realizare specifică.
• badgiocuri — Formă arhaică și regională pentru bătăi de joc; manifestări repetate de batjocură, luare în râs, umilire sau desconsiderare profundă la adresa unei persoane sau a unor valori. În textele vechi bisericești sau juridice, termenul descrie actele de profanare, maltratare simbolică sau jignirile aduse demnității umane, adesea purtând o puternică încărcătură morală negativă.