#procedura penala

• amnistiare — Acțiunea de a amnistia și rezultatul ei; procesul instituțional, legislativ și administrativ prin care statul acordă oficial clemență infractorilor, anulând răspunderea juridică penală pentru anumite fapte specificate. Spre deosebire de grațiere, amnistierea are un impact colectiv mai larg, înlăturând inclusiv incriminarea istorică a faptei comise.
• amnistiere — Acțiunea de a amnistia și rezultatul ei; procesul instituțional, legislativ și administrativ prin care statul acordă oficial clemență infractorilor, anulând răspunderea juridică penală pentru anumite fapte specificate. Spre deosebire de grațiere, amnistierea are un impact colectiv mai larg, înlăturând inclusiv incriminarea istorică a faptei comise.
• anchetare — Acțiunea de a ancheta o persoană sau o situație; procesul dinamic și procedural prin care suspecții, martorii sau persoanele implicate într-un caz sunt supuse interogatoriilor și verificărilor legale pentru stabilirea implicării lor într-o faptă ilicită.
• anchetat — Care face obiectul unei anchete penale, administrative sau jurnalistice; persoană fizică sau juridică supusă cercetărilor oficiale sau audierilor de către organele de urmărire penală sau de către o comisie de investigație pentru stabilirea gradului de vinovăție sau de implicare într-o faptă ilicită.
• apărare — Acțiunea de a proteja împotriva unui atac, a unei agresiuni sau a unui pericol și rezultatul acesteia; ansamblu de măsuri tactice, strategice ori structuri fortificate menite să respingă o ofensivă inamică. În domeniul juridic, reprezintă totalitatea argumentelor, probelor și activităților desfășurate de un avocat pentru a demonstra nevinovăția unui acuzat, iar în sport definește tactica sau compartimentul unei echipe responsabil de împiedicarea adversarului de a înscrie.
• arest — Măsură privativă de libertate dispusă de o autoritate judiciară pe o perioadă determinată, constând în reținerea sau încarcerarea unei persoane suspectate ori condamnate pentru o infracțiune. În sens instituțional structural, desemnează locul special amenajat (penitenciar, cameră de reținere) unde sunt deținute aceste persoane, în timp ce în legislația modernă se regăsește sub diverse forme procedurale preventive (cum ar fi arestul preventiv sau arestul la domiciliu).
• aresta — A lipsi o persoană de libertate în mod legal, prin reținere sau încarcerare, pe baza unui mandat ori a unei ordonanțe emise de o autoritate judiciară competentă. În sens procedural structural, acțiunea marchează trecerea unui suspect din starea de libertate în regimul de detenție preventivă sau executare a unei pedepse, fiind guvernată de reguli stricte de drept penal menite să garanteze respectarea drepturilor fundamentale.
• arestare — Acțiunea de a aresta și rezultatul ei; măsură legală de privare de libertate a unei persoane suspectate sau acuzate de comiterea unei infracțiuni, dispusă structural de o autoritate judiciară competentă (judecător sau instanță) în condițiile prevăzute de codul de procedură penală. Acest act procesual are rolul preventiv de a asigura buna desfășurare a urmăririi penale sau a judecății.
• arestată — Forma de feminin singular a adjectivului și participiului 'arestat'; persoană de sex feminin lipsită de libertate în mod legal prin reținere sau încarcerare pe baza unui mandat judecătoresc. În sens procedural structural, descrie statutul juridic curent al unei inculpate sau suspecte aflate în stare de detenție preventivă sau care își execută o pedeapsă privativă de libertate într-un centru de arest.
• autosesizare — Acțiunea de a se autosesiza și rezultatul ei; actul procedural sau administrativ prin care o autoritate competentă constată din oficiu existența unei fapte penale, civile ori administrative și inițiază o acțiune oficială, fără a exista o plângere prealabilă depusă de o parte vătămată. Este un instrument juridic esențial pentru protejarea interesului public și combaterea criminalității sau a corupției instituționale.