#scoala

• antirevoluționar — Care se opune unei revoluții sau spiritului revoluționar; contrarevoluționar. Se referă la mișcări sociale, facțiuni militare, măsuri legislative sau doctrine politice menite să reprime o insurecție populară, să apere vechiul regim (ancien régime) sau să restabilească ordinea politică și socială răsturnată prin forță.
• Antistene — Filozof grec antic din Atena (cca. 445 – 365 î.Hr.), discipol direct al lui Socrate și considerat fondatorul școlii filozofice cinice. În evoluția gândirii occidentale, Antistene a pus bazele ascezei cinice, susținând că virtutea este singura cale către fericire (eudaimonia) și că ea se bazează pe autocontrol, respingerea convențiilor sociale artificiale, a luxului și a plăcerilor materiale, influențându-l direct pe Diogene din Sinope.
• Antisthene — Variantă grafică internațională, de origine franceză sau elenă transpusă alfabetic, pentru numele filozofului grec antic Antistene (fondatorul școlii cinice). În lucrările academice românești mai vechi, în traduceri literare din secolul al XIX-lea sau în jargonul de specialitate filozofică, această formă este utilizată ocazional pentru a păstra fidelitatea față de ortografia originală sau vest-europeană a numelui discipolului lui Socrate.
• antrenorat — Profesia, funcția sau activitatea desfășurată de un antrenor ori antrenator; perioada de timp în care o persoană activează în conducerea tehnică a unei echipe sau a unui sportiv. De asemenea, termenul desemnează ansamblul metodelor, strategiilor și principiilor pedagogice aplicate în procesul de ghidare și optimizare a performanțelor umane în ariile atletice.
• Aristip — Aristip din Cirene (cca. 435–356 î.Hr.), renumit filosof grec, discipol direct al lui Socrate și fondatorul școlii cirenaice. Este considerat părintele eticii hedoniste clasice, promovând ideea că plăcerea senzorială și spirituală imediată reprezintă binele suprem și scopul fundamental al existenței umane. Gândirea sa profundă se baza pe autodisciplină și detașare absolută, fiind faimos pentru deviza sa: 'Posed, dar nu sunt posedat', care ilustra utilizarea înțeleaptă a luxului fără a deveni sclavul acestuia.
• aronda — A repartiza, a repartiza teritorial sau a include o localitate, un cartier, o stradă ori o persoană într-o anumită unitate administrativă, circumscripție electorală, secție de votare, unitate școlară, medicală ori fiscală. Verbul descrie organizarea structurală a unui teritoriu în scopul eficientizării serviciilor publice și al gestionării corecte a populației conform legii.
• arondare — Acțiunea de a aronda și rezultatul ei; operațiune administrativă sau juridică de repartizare, includere și distribuire teritorială a unor localități, străzi, imobile ori grupuri de cetățeni în cadrul unor circumscripții electorale, unități școlare, secții de poliție, unități medicale sau sectoare fiscale bine delimitate. Arondarea servește la optimizarea gestionării logistice a populației și la facilitarea accesului la serviciile publice.
• arondat — Care a fost repartizat, alocat sau inclus din punct de vedere teritorial într-o anumită unitate administrativă, circumscripție electorală, zonă școlară ori sector fiscal. Adjectivul califică un imobil, o stradă, o localitate ori un cetățean aflat în evidența oficială a unei instituții publice specifice pe baza criteriului de proximitate sau competență teritorială.
• Asclepiade — Numele purtat de mai multe personalități marcante ale Antichității elene. Cel mai faimos este Asclepiade din Bitinia (n. cca. 124 î.Hr.), un renumit medic și filozof grec care a profesat la Roma. El a fondat școala medicală metodică, respingând teoria umorală a lui Hipocrat și susținând o teorie atomistă conform căreia boala rezultă din blocarea mișcării atomilor prin porii corpului, promovând tratamente umane precum masajul, dieta și exercițiile fizice.
• atomistă — Formă de feminin pentru termenul atomist; femeie savant sau filozof care aderă la doctrina atomismului și explică structura universului prin particule discrete. Ca adjectiv, descrie o teorie, viziune sau metodă (de exemplu, școala atomistă) care pune bazele analizei pe elemente componente minimale, indivizibile și independente în spațiu.
• austriac — Persoană care face parte din populația de bază a Austriei sau este cetățean al acestui stat; ca adjectiv, desemnează ceea ce aparține Austriei, locuitorilor săi sau culturii sale specifice. În economie, termenul este utilizat și pentru a descrie Școala Austriacă de gândire economică, recunoscută pentru susținerea individualismului metodologic și a pieței libere.
• austrian — Formă englezească a termenului 'austriac', utilizată în limba română ca xenism, element de jargon academic sau indicator în baze de date internaționale. În macroeconomie, apare frecvent în sintagme precum 'austrian economics' pentru a desemna direct doctrinele Școlii Austriece de Economie, iar în lingvistică indică varietatea regională a limbii germane vorbite în Austria (Austrian German).
• autodictare — Metodă pedagogică sau exercițiu de scriere prin care un elev își dictează singur, în gând sau cu voce joasă, un text învățat în prealabil pe memorie, cu scopul de a-și verifica cunoștințele ortografice, punctuația și capacitatea de memorare structurală.
• autodrom — Teren special amenajat, înzestrat cu piste de rulare cu diverse tipuri de îmbrăcăminte rutieră, viraje, pante și obstacole, utilizat pentru testarea autovehiculelor, instruirea practică a viitorilor conducători auto sau desfășurarea unor competiții sportive de automobilism și motociclism.