#plantă ornamentală

• Abutilon — Gen de plante erbacee sau arbustive din familia Malvaceae, originar din regiunile tropicale și subtropicale, cultivat pe scară largă în horticultură ca plantă ornamentală de interior sau de grădină. Cunoscută popular sub denumirea de 'arțar de cameră' datorită formei lobate a frunzelor sale, planta este extrem de apreciată pentru florile sale spectaculoase, pendulante, în formă de clopot sau lanternă chinezească, colorate în nuanțe vii de galben, roșu, roz sau portocaliu.
• Abutilon darwinii — Specie de arbust ornamental din familia Malvaceae, originară din pădurile tropicale ale Braziliei, caracterizată prin frunze dens pubescente, palmat-lobate și flori mari, campanulate, de culoare roz-portocalie, străbătute de venaturi roșiatice spectaculoase. Această specie joacă un rol istoric și fundamental în horticultura mondială, fiind unul dintre părinții genetici principali folosiți la crearea majorității hibriziilor decorativi de *Abutilon* cultivați astăzi în sere și apartamente.
• Abutilon megapotamicum — Specie de arbust semivolubil sau târâtor din familia Malvaceae, originară din Brazilia, Argentina și Uruguay, remarcabilă prin ramurile sale lungi, flexibile și plonjante. Este extrem de cultivată în scopuri ornamentale datorită florilor sale unice și spectaculoase, suspendate pe pedunculi subțiri, care prezintă un caliciu umflat, de un roșu aprins, din care ies petale galbene contrastante și stamine purpurii proeminente, aspect ce amintește de forma unor lanterne chinezești.
• Abutilon vitifolium — Denumirea științifică sinonimă pentru *Corynabutilon vitifolium*, o specie de arbust mare sau arbore de talie mică din familia Malvaceae, originară din pădurile temperate și umede ale statului Chile. Această plantă deosebită este extrem de cultivată pe plan mondial în grădinile botanice și peisagistice datorită frunzelor sale mari, palmat-lobate, acoperite de perișori moi, care seamănă cu cele ale viței-de-vie, și pentru florile sale spectaculoase, larg deschise, în formă de cupă, colorate în nuanțe delicate de bleu, lavandă sau alb-auriu.
• Adenandra fragrans — Specie de arbust aromatic de dimensiuni mici, originară din regiunea Capului în Africa de Sud, aparținând familiei Rutaceae. Planta este recunoscută structural pentru frunzele sale glandulare mici care emană un parfum intens, plăcut și balsamic la zdrobire, precum și pentru florile sale decorative cu cinci petale, de culoare albă sau roz, utilizate adesea în horticultura ornamentală de nișă.
• Adiantum aethiopicum — Specie de ferigă terestră, perenă, din familia Pteridaceae, răspândită nativ în Africa, Australia, Noua Zeelandă și insulele din Oceanul Indian. Această plantă este caracterizată structural prin rizomi târâtori, tulpini subțiri, lucioase, de culoare brun-închis până la negru, și frunze compuse, delicate, formate din segmente mici, rotunjite sau în formă de evantai, fiind cultivată la nivel internațional ca plantă ornamentală datorită frunzișului său estetic.
• Adiantum concinnum — Specie de ferigă tropicală elegantă aparținând familiei Pteridaceae, originară din regiunile neotropicale ale Americii Centrale și de Sud (precum și Mexic și insulele Caraibe). Această plantă este remarcabilă structural pentru frunzele sale pendule, de două sau trei ori penate, cu foliole (pinnule) delicate, în formă de evantai sau rombice, prinse de rahisuri și pețioluri subțiri, de o culoare negru-violet strălucitoare, fiind foarte apreciată în sere ca plantă ornamentală decorativă.
• Adiantum formosum — Specie de ferigă terestră, de dimensiuni mari, din familia Pteridaceae, nativă în pădurile tropicale și umede din estul Australiei și din Noua Zeelandă. Această plantă se dezvoltă structural prin rizomi adânci, târâtori și produce frunze compuse, fin divizate, ce pot atinge înălțimi de peste un metru, susținute de pețioluri lungi, rigide și de o culoare negru-lucios, fiind cultivată ornamental pentru aspectul său luxuriant.
• Adiantum hispidulum — Specie de ferigă perenă din familia Pteridaceae, răspândită nativ în Africa, Asia, Australia, Noua Zeelandă și insulele din Pacific. Planta se caracterizează structural prin frunzele sale tinere care au o nuanță atractivă de roz sau bronz înainte de a deveni verzi și prin prezența unor perișori fini și aspri (hispiduli) pe tulpini și pe suprafața foliară, fiind o alegere populară pentru grădinile de interior.
• Adiantum macrophyllum — Specie de ferigă tropicală din familia Pteridaceae, originară din regiunile neotropicale ale Americii Centrale și de Sud, precum și din insulele Caraibe. Această plantă este remarcabilă structural pentru frunzele sale penate de mari dimensiuni, cu foliole (pinnule) opuse, triunghiulare sau ovate, de o textură pieloasă, care prezintă o nuanță spectaculoasă de roz-crocus sau cupru când sunt tinere, transformându-se treptat într-un verde intens la maturitate.
• Adiantum veitchianum — Specie de ferigă perenă, rară, aparținând familiei Pteridaceae, originară din regiunile muntoase și pădurile umbroase ale Chinei. Această plantă se distinge structural prin frunzele sale delicate, adesea dispuse pe tulpini subțiri, rigide și lucioase, nuanțate în brun-închis, și prin segmentele foliare mici, triunghiular-ovate, fiind cultivată exclusiv în grădini botanice sau colecții private datorită rarității sale taxonomice.
• Aeschynanthus boschianus — Denumire științifică a unei specii perene epifite de plantă ruj din genul Aeschynanthus, nativă din Java și regiunile învecinate, caracterizată prin frunze ovale, lucioase, ușor dințate și flori de un roșu aprins ce emerg dintr-un caliciu purpuriu închis. Planta este utilizată pe scară largă în horticultura de interior ca specie ornamentală de seră, remarcându-se prin rezistența structurală sporită la variațiile climatice din apartamente.
• Agapanthus — Gen de plante erbacee perene, originar din Africa de Sud, aparținând familiei Amaryllidaceae, cunoscut popular sub numele de crinul african; caracterizat prin frunze lungi, cărnoase, liniare și inflorescențe mari sub formă de umbelă, globuloase, alcătuite din numeroase flori albastre, violet sau albe. Din punct de vedere structural, dispune de un rizom viguros și este utilizat pe scară largă ca plantă ornamentală în grădini datorită rezistenței și aspectului său spectaculos.
• Agastache — Gen de plante erbacee perene aromatice, aparținând familiei Lamiaceae, originare în majoritate din America de Nord și parțial din Asia de Est, cunoscute popular sub numele de isop uriaș sau mentă de colibri; caracterizate prin frunze dințate, adesea cu miros pronunțat de mentă, anason sau lămâie, și inflorescențe dense sub formă de spic, alcătuite din numeroase flori tubulare bilabiate. Din punct de vedere structural, plantele dispun de tulpini patrulatere rigide și sunt utilizate pe scară largă ca plante ornamentale, medicinale și melifere în grădini.
• agathaea — Denumire științifică arhaică sau sinonim taxonomic pentru genul de plante Felicia, aparținând familiei Asteraceae și originar din Africa de Sud, cunoscut popular sub numele de margareta albastră. Din punct de vedere structural, aceste plante se caracterizează prin inflorescențe de tip calatidiu, având flori tubulare centrale de culoare galbenă și flori ligulate periferice de un albastru-azuriu intens, fiind utilizate în horticultură ca specii ornamentale acoperitoare de sol.
• Agave schidigera — Specie de plantă suculentă de talie medie spre mică, endemică în zonele muntoase și stâncoase din vestul și centrul Mexicului, clasificată în familia Asparagaceae. Este extrem de apreciată ca plantă ornamentală datorită rozetei sale perfect simetrice, globulare, alcătuite din frunze înguste, rigide, de culoare verde-închis sau roșiatică. Caracteristica sa definitorie o reprezintă liniile albe decorative de pe margini, din care se desprind filamente albe, lungi și ondulate, oferind plantei un aspect exotic, texturat și fin brodat.
• Alchemilla mollis — Specie de plantă erbacee perenă din genul Alchemilla, nativă în sud-estul Europei și Caucaz, cultivată pe scară largă la nivel global ca plantă ornamentală de grădină. Este recunoscută structural prin frunzele sale mari, rotunjite, catifelate și moale la atingere (datorită unui strat dens de peri fini), de o culoare verde-gălbui strălucitor, și prin inflorescențele bogate cu flori mărunte, galben-aurii, care apar la începutul verii.
• Alonsoa — Gen de plante erbacee sau arbustive perene, originare din regiunile muntoase ale Americii Centrale și de Sud (în special din Anzi), aparținând familiei Scrophulariaceae. Aceste plante sunt cultivate frecvent în horticultură ca flori ornamentale anuale datorită inflorescențelor lor asimetrice spectaculoase, de culoare roșu-portocaliu aprins, fiind cunoscute popular sub denumirea de 'flori de mască'.
• Alonsoa incisifolia — Denumire științifică latină pentru o specie de plantă erbacee din genul Alonsoa, familia Scrophulariaceae, originară din regiunile muntoase ale Americii de Sud (în special Chile). Această plantă ornamentală se remarcă structural prin frunzele sale dințate adânc sau incizate, cu margini ascuțite, și prin inflorescențele spectaculoase de culoare stacojie sau portocaliu-roșiatic, fiind cultivată frecvent în sere sau grădini decorative.
• Alonsoa warscewiczii — Denumire științifică latină pentru o specie populară de plantă din genul Alonsoa, familia Scrophulariaceae, originară din Peru. Această plantă ornamentală se remarcă structural prin tulpinile roșiatice compacte, frunzele dințate cu nervuri evidente și inflorescențele de un roșu-stacojiu intens, fiind adesea cultivată ca floare anuală în amenajările peisagistice sub denumirea comercială de 'floare de mască aprinsă'.