#progres

• ameliora — A face să devină mai bun, mai calitativ, mai eficient sau mai suportabil; a îmbunătăți o stare de lucruri, o situație, un produs sau starea de sănătate a unui pacient. În sens tehnic și agronomis, termenul descrie procesul de selecție și optimizare a raselor de animale sau a soiurilor de plante pentru a le crește productivitatea și rezistența.
• ameliorare — Acțiunea de a ameliora și rezultatul ei; transformare pozitivă, optimizare sau remediere a unei stări de lucruri, a unei situații critice sau a stării de sănătate a unui organism. În științele agricole și zootehnie, reprezintă ansamblul de metode genetice și tehnice aplicate sistematic pentru crearea sau perfecționarea unor soiuri de plante și rase de animale cu productivitate sporită.
• anchilopoieză — Proces patologic progresiv de formare, dezvoltare sau inducere a unei anchiloze la nivelul unei articulații; mecanism biologic prin care țesutul sinovial și cartilajul articular sunt înlocuite treptat de țesut fibros ori osos, ducând la imobilizarea completă și rigidizarea structurilor articulare afectate.
• anticivilizator — Care se opune civilizației, progresului cultural sau valorilor fundamentale ale societății moderne; care distruge, pervertește ori stopează evoluția tehnică, morală și spirituală a unei comunități umane. În sens istoric și filozofic, termenul descrie acțiuni, ideologii sau regimuri totalitare primitive cu un impact distructiv asupra patrimoniului cultural universal.
• antiprogresist — Care se opune progresismului; persoană sau curent ideologic care respinge ideile, reformele sau mișcările politice și sociale asociate cu progresismul modern. În sens politic și cultural, descrie o poziție conservatoare sau tradiționalistă care critică transformările sociale rapide, argumentând că acestea pot destabiliza valorile fundamentale, structurile istorice sau ordinea morală a unei comunități.
• antiprogresistă — Forma de feminin pentru antiprogresist; femeie sau orientare ideologică/măsură care manifestă opoziție față de valorile, doctrinele ori reformele de tip progresist. Termenul descrie fie o persoană de sex feminin cu viziuni tradiționalist-conservatoare, fie o entitate, doctrină sau manifestare culturală care critică ori respinge transformările sociale propuse de mișcările progresiste moderne.
• antitradiționalist — Care se opune tradiționalismului, conservatorismului sau obiceiurilor și normelor culturale moștenite din trecut; persoană care respinge canoanele clasice, dogmele sociale și structurile arhaice, militând pentru modernitate, inovație radicală, progresism și emancipare artistică ori socială.
• aritmetic — Care aparține aritmeticii, care se referă la aritmetică sau care este bazat pe operațiile și regulile fundamentale ale numerelor. În matematică, termenul califică o progresie în care fiecare termen se obține prin adăugarea unei rații constante la termenul precedent, sau un calcul, un operator ori o medie obținută prin sumarea elementelor și împărțirea lor la numărul lor total.
• armoniza — A pune în acord, a îmbina în mod plăcut, proporționat și echilibrat elemente diverse, creând un tot unitar și estetic. În muzică, înseamnă a adăuga acorduri sau voci secundare adecvate unei linii melodice date; în context social, juridic sau organizațional, reprezintă acțiunea de a adapta, sincroniza sau unifica legi, opinii, interese ori sisteme diferite pentru a elimina contradicțiile și a asigura o funcționare coerentă.
• armonizat — Care se află în acord, concordanță, echilibru sau proporție optimă; adaptat ori adus la un numitor comun pentru a elimina contradicțiile interne. În muzică, descrie o linie melodică prevăzută cu un acompaniament acordic adecvat, iar în context juridic și vamal, face referire la un sistem unificat de norme, standarde sau tarife adoptat la nivel internațional pentru a facilita cooperarea globală.
• aromorfoză — Direcție principală sau mecanism în evoluția progresivă a lumii vii (introdus în biologie de Alexei Severțov) care constă în dobândirea unor modificări morfofiziologice majore și complexe, ce duc la ridicarea nivelului general de organizare a organismelor. Spre deosebire de idioadaptare (adaptare locală), aromorfoza sporește energia vitală și independența grupului față de mediu, deschizând calea unei radiații adaptive vaste.
• ascensiune — Acțiunea de a se ridica, de a urca sau de a merge în sus; mișcare verticală ascendentă a unui corp, vehicul ori masă de aer. În sens astronomic, reprezintă coordonata cerească ecuatorială (ascensiune dreaptă). În sens figurat, desemnează o evoluție rapidă și de succes, o avansare socială, profesională, politică sau spirituală spre un nivel superior.
• autodesvolta — Formă grafică și ortografică arhaică sau livrescă pentru verbul a se autodezvolta; a evolua, a crește, a se extinde sau a progresa prin propriile forțe, mecanisme ori resurse interne, fără influența, ajutorul sau intervenția directă a unor factori externi coercitivi. Se întâlnește în texte administrative sau filozofice din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX.
• autodesvoltare — Formă grafică și ortografică arhaică sau livrescă pentru autodezvoltare; procesul autonom, continuu și independent de evoluție, creștere, maturizare ori progresare realizat de o persoană, o comunitate sau un organism prin intermediul propriilor resurse și mecanisme interne, fără un impuls ori suport direct din exterior. Se folosește în studiul textelor românești din secolul al XIX-lea.
• avans — Sumă de bani plătită anticipat dintr-o datorie, dintr-un salariu, în cadrul unui contract de vânzare-cumpărare sau pentru executarea unei lucrări, urmând ca restul plății să fie achitat ulterior. În sens larg, termenul descrie un progres, o devansare, o distanță câștigată în timp ori spațiu față de cineva sau ceva. În tehnică și mecanică, reprezintă reglajul cinematic sau unghiular prin care o acțiune (cum ar fi aprinderea sau alimentarea) se produce înainte de momentul de referință.
• avansa — A se deplasa înainte, a progresa în spațiu sau timp; a face pași înainte spre un obiectiv. În context profesional sau social, a promova într-o funcție superioară, a urca în ierarhie sau a obține un statut mai bun. Ca verb tranzitiv, termenul înseamnă a plăti o sumă de bani anticipat (a oferi un avans) ori a propune, a pune înainte o ipoteză, o idee sau o opinie în cadrul unei dezbateri.
• avansare — Acțiunea de a avansa și rezultatul ei; obținerea unei poziții ierarhice superioare la locul de muncă sau în cadrul unei structuri sociale ori militare; promovare. În sens fizic sau tehnic, reprezintă mișcarea de înaintare în spațiu a unui corp, progresul înregistrat de o lucrare sau mecanismul de alimentare automată cu material al unui utilaj.
• avântul țării — Expresie care desemnează progresul accelerat, dezvoltarea generalizată și elanul constructiv al unui stat pe plan economic, cultural, social sau militar; în istoria României, sintagma poartă o încărcătură specifică, fiind titlul oficial al Medaliei 'Avântul Țării', instituită în anul 1913 de regele Carol I pentru a recompensa participanții la Campania din Bulgaria. În sens modern, descrie o perioadă de boom, modernizare structurală sau renaștere națională.
• avînt — Grafie arhaică sau conform normelor ortografice anterioare anului 1993 pentru substantivul 'avânt'; mișcare rapidă, viguroasă și impetuoasă prin care un corp își mărește viteza sau își ia elan pentru a efectua un salt ori o deplasare structurală; (metaforic) stare de entuziasm puternic, pasiune, elan creator, energie spirituală sau progres intens manifestat într-un domeniu de activitate.
• avîntul țării — Grafie arhaică pentru 'avântul țării'; sintagmă sau lozincă utilizată frecvent în discursurile politice, economice sau patriotice din secolul trecut pentru a desemna progresul rapid, dezvoltarea structurală accelerată, modernizarea industrială și emanciparea economică ori culturală a unei națiuni.