#struguri

• abrașan — (Regional) Varietate de struguri românești cu boabe albe-verzui, cultivată local; (prin extensie) cal de o anumită rasă, adesea caracterizat ca fiind nărăvaș, iute la mânie sau având un aspect pestriț.
• afuzali — Soi de viță-de-vie de masă originar din Orient, cultivat pe scară largă și în regiunile viticole din România; de asemenea, desemnează strugurele sau boaba de strugure produsă de acest soi. Se caracterizează prin ciorchini mari, boabe ovale de culoare galben-chihlimbariu, cu pielița groasă și pulpa crocantă, fiind deosebit de apreciat pentru rezistența structurală la transport și calitățile organoleptice superioare.
• agurare — Acțiunea de a agura și rezultatul ei; termen regional sau arhaic folosit în anumite comunități pomicole pentru a descrie procesul de rărire manuală a fructelor verzi, necoapte sau crude (cum ar fi aguridele sau micii pomi fructiferi), cu scopul de a asigura o dezvoltare structurală optimă și o acumulare superioară de zaharuri în producția rămasă pe ramuri.
• agurat — Care a fost supus procesului de agurare; pom fructifer, viță-de-vie sau parcelă agricolă curățată de surplusul de fructe verzi ori necoapte pentru a favoriza dezvoltarea calitativă a producției rămase. În sens regional, descrie starea unui ciorchine răriți conform tehnicilor tradiționale.
• aguriza — A se transforma în aguridă sau a rămâne în stadiul de fruct verde, mic și acru; termen regional folosit în viticultură pentru a descrie fenomenul prin care boabele de struguri se opresc din evoluție și nu mai ajung la maturitate din cauza secetei, a bolilor sau a atacurilor de dăunători, păstrându-și astringența și culoarea verde.
• agurizare — Acțiunea de a aguriza și rezultatul ei; proces fiziologic sau patologic regional descris în viticultură prin care boabele de struguri stagnează în evoluție și rămân mici, verzi și acre. Acest fenomen structural este cauzat de factori de stres climatic precum seceta extremă sau de atacul unor agenți patogeni, determinând compromiterea maturării normale a rodului.
• agurizat — Care a suferit procesul de agurizare; strugure, ciorchine sau boabă care s-a oprit din creștere și a rămas într-un stadiu crud, verde și acid din cauza bolilor sau a condițiilor meteo nefavorabile. În sens regional, descrie rodul care nu a mai intrat în pârgă.
• agurizi — Formă verbală regională sau variantă de conjugare folosită în anumite graiuri românești pentru acțiunea de a aguriza (a se transforma în aguridă); proces prin care boabele de struguri stagnează în evoluție și rămân mici, verzi și acre pe parcursul verii din cauza bolilor sau a stresului climatic.
• agurizire — Acțiunea de a agurizi și rezultatul ei; proces fiziologic sau patologic regional descris în viticultură prin care boabele de struguri stagnează în evoluție și rămân mici, verzi și acre. Acest fenomen structural determină compromiterea maturării normale a rodului din cauza bolilor sau a secetei.
• agurizit — Care a suferit procesul de agurizire; strugure sau ciorchine care s-a oprit din copt și a rămas mic, verde și acid din cauza bolilor sau a secetei prelungite din timpul verii. În sens regional, descrie rodul blocat structural în stadiul de aguridă.
• alicante — Soi de struguri negri de masă sau de vin, originar din regiunea spaniolă omonimă, ori vinul roșu, dulce, tare și licoros obținut din acești struguri. În oenologie, termenul caracterizează tipuri de vinuri intens colorate și corpolente (cum este soiul Alicante Bouschet), utilizate adesea în cupaje pentru a îmbunătăți culoarea, structura și extractul sec al altor sortimente.
• aligote — Soi de viță-de-vie originar din regiunea Burgundia (Franța), cultivat pe scară largă pentru producția de vinuri albe seci; de asemenea, vinul de înaltă calitate obținut din acest tip de struguri. Vinul Aligoté se remarcă structural printr-o aciditate pronunțată, corp ușor sau mediu și note proaspete, minerale și fructate, fiind extrem de apreciat în gastronomia internațională.
• ampelograf — Specialist în ampelografie, disciplina botanică și agronomică ce se ocupă cu studiul structural, descrierea, clasificarea și identificarea speciilor și soiurilor de viță-de-vie. Acest expert analizează caracteristicile morfologice ale frunzelor, lăstarilor și strugurilor, precum și profilele genetice moderne, pentru a cartografia și conserva biodiversitatea viticolă globală.
• ampelografă — Forma de feminin pentru ampelograf; femeie sau specialistă de sex feminin ocupându-se cu studiul, descrierea, clasificarea și catalogarea soiurilor și speciilor de viță-de-vie, operând atât prin analize morfologice clasice de teren, cât și prin teste genetice avansate.
• ampelografic — Care aparține sau se referă la ampelografie ori la studiul, descrierea și clasificarea soiurilor de viță-de-vie. În limbajul științific și agronomit, descrie criteriile morfologice, metodele de analiză structurală a frunzelor și cataloagele tehnice destinate identificării varietăților din podgorii.
• ampelografie — Disciplină botanică și agronomică specializată care se ocupă cu studiul științific, descrierea detaliată, clasificarea și identificarea speciilor, soiurilor și clonelor de viță-de-vie (genul Vitis). Această știință analizează atât trăsăturile morfologice exterioare ale plantei (frunze, lăstari, ciorchini), cât și profilele genetice moderne, având un rol crucial în conservarea patrimoniului viticol.
• ampeloterapie — Metodă terapeutică, dietetică sau de detoxifiere constând în consumul exclusiv sau predominant de struguri proaspeți ori de suc natural de struguri (must) pe o perioadă determinată de timp. Cunoscută popular sub numele de cură de struguri, această practică balneară stimulează diureza, îmbunătățește digestia și aduce un aport masiv de antioxidanți, minerale și vitamine esențiale organismului.
• apiren — Care este lipsit de sâmburi, semințe sau carpe; fruct care se dezvoltă fără fertilizare prealabilă (prin partenocarpie), având pulpa continuă și uniformă, foarte apreciat în comerț și pomicultură (de exemplu, struguri apireni, pepeni apireni, citrice apirene).
• arak — O băutură alcoolică distilată tradițională, incoloră și nesedimentată, aromată cu anason, extrem de populară în țările din Orientul Mijlociu și în bazinul mediteraneean (cum ar fi Liban, Siria, Iordania). Este obținută de obicei prin tripla distilare a mustului de struguri fermentat și se consumă diluată cu apă rece și gheață, moment în care băutura capătă un aspect alb-lăptos specific datorită precipitării uleiurilor de anason (efectul luche).
• Arctostaphylos — Gen de plante superioare din familia Ericaceae, care cuprinde aproximativ 60 de specii de arbuști sempervirescenți, scunzi sau târâtori, răspândiți cu precădere în regiunile muntoase și de coastă din vestul Americii de Nord. Caracteristica structurală principală a acestor plante este scoarța netedă, lucioasă, de o culoare brun-roșiatică intensă, frunzele pieloase și fructele globuloase asemănătoare unor bobițe roșii sau brune, cunoscute popular sub denumirea de strugurii-ursului.