#tactica

• adjectivic — Care aparține adjectivului, privitor la adjectiv; care are caracterul, structura sau funcția specifică unui adjectiv; manifestat prin proprietăți tipice clasei numelor calificative, cum ar fi capacitatea de a determina un substantiv ori de a exprima grade de intensitate.
• aerodesant — Trupă militară specializată, echipament sau operațiune tactică de parașutare ori debarcare directă din aeronave în spatele liniilor inamice sau în zone strategice de conflict. Acest tip de infanterie aeronautică mobilă este antrenat pentru asalturi rapide, capturarea unor obiective cheie și menținerea pozițiilor până la sosirea forțelor terestre principale.
• aerodrom — Zonă definită pe pământ sau pe apă (incluzând clădiri, instalații și echipamente) destinată a fi utilizată fie în întregime, fie în parte, pentru sosirea, plecarea și mișcarea la suprafață a aeronavelor. Spre deosebire de un aeroport comercial complet, acesta poate avea o infrastructură simplificată, fiind utilizat adesea pentru aviația sportivă, utilitară, școli de zbor sau activități militare.
• aeromobil — Ca adjectiv, descrie forțe militare, echipamente sau unități tactice capabile să fie transportate rapid și deplasate prin aer cu ajutorul aeronavelor (în special elicoptere); ca substantiv neutru, reprezintă un vehicul hibrid conceptual sau experimental conceput să ruleze pe șosele și să zboare în spațiul aerian.
• aeronaval — Care aparține în același timp aviației și marinei militare, sau care este destinat operațiunilor tactice comune executate de forțele aeriene și cele maritime. Termenul se aplică bazelor logistice, exercițiilor tactice complexe, tehnologiilor de radare combinate sau navelor de mari dimensiuni (cum ar fi portavioanele) concepute structural pentru a lansa și recupera aeronave în largul mării.
• Alam Halfa — O creastă muntoasă strategică situată în deșertul din nord-vestul Egiptului, devenită celebră în istoriografia universală datorită bătăliei de la Alam Halfa (31 august - 7 septembrie 1942) din cadrul Campaniei din Nordul Africii a Celui de-al Doilea Război Mondial; confruntare tactică majoră în care Armata a Opta britanică, aflată sub comanda generalului Bernard Montgomery, a respins structural ultima tentativă ofensivă a Forțelor Axei conduse de feldmareșalul Erwin Rommel de a străpunge liniile aliate înainte de El Alamein.
• Alehin — Numele de familie al lui Aleksandr Alehin (Alexander Alekhine), legendar șahist rus, naturalizat ulterior în Franța, care a fost al patrulea campion mondial la șah. Recunoscut pentru stilul său de joc extrem de agresiv, imaginativ și complex, numele său structural s-a nemurit în teoria șahistă modernă prin intermediul unei deschideri celebre (Apărarea Alehin), caracterizată prin provocarea timpurie a pionilor adverși.
• ambuscadă — Tactică militară sau metodă de luptă constând în așezarea trupelor într-un loc ascuns și avantajos, cu scopul de a ataca prin surprindere un inamic aflat în mișcare. În sens larg și figurat, termenul desemnează o cursă, o capcană neașteptată sau o situație dificilă organizată premeditat pentru a pune o persoană într-o poziție vulnerabilă sau dezavantajoasă.
• ambuscare — Acțiunea de a se ambusca și rezultatul ei; procesul tactic de poziționare mascată a unor unități militare sau elemente de atac în locuri strategice, cu scopul de a organiza o ambuscadă și de a surprinde inamicul. În sens figurat, termenul poate descrie acțiunea de a prinde pe cineva într-o capcană socială, juridică sau economică, ori tendința de retragere sau eshivare din fața unor responsabilități majore.
• amfibologic — Care conține o amfibologie sau se bazează pe aceasta; care prezintă o ambiguitate sintactică structurală ce permite interpretări duble ori contradictorii din cauza unei construcții defectuoase a frazei. În logică, descrie un raționament sau un enunț echivoc în care înțelesul devine confuz nu din cauza unui singur cuvânt, ci din cauza modului în care termenii sunt aranjați gramatical.
• anacolut — O ruptură intenționată sau involuntară în structura sintactică a unei propoziții ori a unui fraze, constând în întreruperea neașteptată a construcției începute și continuarea ei printr-o altă structură gramaticală, necoordonată cu prima. Deși din punct de vedere normativ constituie o eroare de topică, în literatură reprezintă o figură de stil sintactică utilizată masteral pentru a reproduce autenticitatea limbajului vorbit, stările de agitație emoțională sau fluxul conștiinței personajelor.
• anfiladă — Dispunere structurală a mai multor încăperi, uși, curți sau elemente arhitecturale aliniate în linie dreaptă, astfel încât deschiderea lor succesivă oferă o perspectivă lungă și continuă asupra întregului ansamblu. În tactica militară istorică, termenul desemnează o poziție sau o direcție de tragere paralelă cu linia de fortificație ori cu șirul de trupe al inamicului, permițând măturarea întregului front cu un singur foc.
• antegardă — Detașament militar, subunitate sau formațiune tactică mobilă trimisă în fața forțelor principale ale unei armate aflate în marș pentru a asigura cercetarea terenului, a preveni atacurile surpriză și a deschide calea. În sens cultural sau sociologic, funcționează uneori ca o variantă sinonimică rar utilizată pentru avangardă, indicând un grup care deschide noi perspective.
• antepus — Care este așezat, plasat sau situat în fața unui alt element dintr-o serie, o structură sau o secvență determinată. În morfologie și sintaxă, descrie starea unui constituent nominal sau verbal prepoziționat pentru a modifica topica sau a genera emfază stilistică, în timp ce în medicină indică o poziționare anatomică anterioară a unui organ sau țesut raportat la axul de referință al corpului.
• antiaerian — Care este destinat combaterii, interceptării, distrugerii sau neutralizării aeronavelor, rachetelor, dronelor sau oricăror alte mijloace de atac aerian ale inamicului; destinat apărării spațiului aerian. Termenul se aplică unei game vaste de echipamente și structuri militare, inclusiv artileriei de calibru divers, sistemelor de rachete sol-aer (SAM), radarelor de avertizare timpurie și unităților tactice de apărare.
• antiaeriană — Formă de feminin a adjectivului 'antiaerian' sau termen utilizat substantivizat pentru a desemna ansamblul forțelor, armamentului, sistemelor de rachete și structurilor de artilerie destinate apărării spațiului aerian împotriva atacurilor inamice. În tactica militară modernă, reprezintă componenta strategică integrată care monitorizează, interceptează și distruge amenințările venite din aer, precum avioane, elicoptere, rachete de croazieră sau drone.
• antigang — Care luptă împotriva bandelor organizate de infractori, a banditismului de stradă, a crimei organizate sau a cartelurilor; structură polițienească specializată în neutralizarea rețelelor criminale violente. Ca substantiv, desemnează o brigadă de intervenție tactică de elită sau o secție operativă creată pentru a destructura grupările mafiote.
• antigangster — Care este îndreptat împotriva gangsterilor, a criminalilor periculoși sau a rețelelor de crimă organizată; mișcare, legislație sau structură polițienească operativă concepută pentru a combate banditismul violent urban și activitățile mafiote. Termenul descrie strategii judiciare de anvergură și tactici speciale de intervenție folosite de forțele de ordine pentru destructurarea sindicatelor crimei.
• antiglonț — Care oprește, reține sau oferă protecție balistică împotriva proiectilelor trase de armele de foc; fabricat din straturi masive sau fibre de înaltă rezistență (precum kevlarul sau plăcile ceramice) destinate disipării energiei cinetice a unui impact. Ca substantiv, desemnează în special vesta de protecție purtată de forțele de ordine sau panourile blindate ale unui vehicul securizat.
• antijoc — Strategie tactică, comportament sportiv sau mod de acțiune prin care o echipă ori un concurent urmărește în mod intenționat să distrugă, să fragmenteze sau să blocheze construcția jocului adversarului, fără a încerca să creeze faze proprii de atac. În sens structural, se manifestă prin trageri de timp repetate, faulturi tactice frecvente și menținerea unei defensive ultra-aglomerate.