#astronaut

• Aldrin — Nume de familie de origine germanică sau anglo-saxonă, celebru datorită astronautului american Buzz Aldrin (n. 1930), al doilea om care a pășit pe Lună în timpul misiunii Apollo 11. În industria chimică și ecotoxicologie, termenul scris cu literă mică (aldrin) desemnează un insecticid organoclorurat extrem de toxic, interzis la nivel global prin Convenția de la Stockholm din cauza remanentei structurale mari în mediu.
• Almaz — Denumirea unui program spațial militar sovietic ultrasecret inițiat în anii 1960 ca răspuns la proiectele similare ale Statelor Unite. Programul a implicat dezvoltarea și lansarea unor stații spațiale orbitale cu echipaj uman (lansate public sub numele de Saliut) și a navelor de transport aferente, având scopul principal de a efectua recunoaștere militară și supraveghere din spațiu.
• aluniza — A efectua o manevră de coborâre controlată și de oprire a unei nave spațiale, a unui modul sau a unui vehicul cosmic pe suprafața Lunii. Acest proces tehnologic și astronautic de înaltă precizie presupune încetinirea vitezei de deplasare prin retrobachete pentru a garanta un contact lin cu solul selenar, fără avarierea echipamentelor.
• alunizare — Acțiunea de a aluniza și rezultatul ei; operațiunea aero-spațială completă de coborâre, contact structural și fixare a unui vehicul cosmic pe scoarța Lunii. Acest fenomen ingineresc reprezintă una dintre cele mai complexe faze ale unei misiuni selenare, necesitând corecții dinamice de viteză și altitudine în timp real.
• amartiza — Acțiunea de a coborî, de a așeza sau de a ghida o navă spațială, o sondă cosmică ori un modul de explorare pe suprafața planetei Marte în mod controlat. Reprezintă echivalentul marțian al termenilor 'a ateriza' (pe Pământ) sau 'a seleniza' (pe Lună), fiind utilizat frecvent în ingineria aerospațială și astronomia modernă.
• amartizare — Acțiunea de a amartiza și rezultatul ei; proces tehnologic și manevră aerospațială complexă prin care o navă spațială, o sondă cosmică sau un modul de explorare robotizat coboară și se așază în siguranță pe suprafața planetei Marte. Reprezintă echivalentul marțian al aterizării terestre sau al selenizării lunare, implicând utilizarea unor scuturi termice, parașute supersonice și retro-rachete pentru a contracara atmosfera rarefiată a planetei.
• amerisa — A efectua o manevră de coborâre și de contact controlat cu suprafața unei mări sau a unui ocean, specifică hidroavioanelor, elicopterelor adaptate ori capsulelor spațiale la revenirea pe Pământ; a lua contact structural cu apa la sfârșitul unui zbor aerian sau cosmic.
• amerizaj — Acțiunea de a amerisa (a coborî pe apă) și rezultatul ei; manevră tehnică prin care un hidroavion, o capsulă spațială sau un elicopter ia contact controlat cu suprafața unei mări ori a unui ocean și se menține în stare de plutire structurală. Reprezintă faza finală a unui zbor executat deasupra mediului acvatic.
• amerizor — Dispozitiv tehnic, componentă structurală sau mecanism pneumatic utilizat pentru a amortiza impactul și a asigura flotabilitatea unui aparat de zbor sau a unei capsule spațiale în momentul contactului cu apa; ca adjectiv, descrie un element constitutiv ori un sistem capabil să faciliteze sau să execute manevra de amerizaj.
• Armstrong — Nume propriu de familie de origine anglo-saxonă, purtat de personalități istorice de prim rang, cel mai notabil fiind Neil Alden Armstrong (1930–2012), astronautul american și inginerul aeronautic care a devenit primul om din istorie ce a pășit pe suprafața Lunii în timpul misiunii Apollo 11 din iulie 1969. În onomastică, numele provine din limba engleză veche și semnifică literal „cel cu brațul puternic”, reflectând trăsături de curaj, vigoare fizică și rezistență în vechile clanuri de la granița anglo-scoțiană.
• aseleniza — A efectua o manevră de coborâre controlată și de oprire a unei nave spațiale, module sau vehicul pe suprafața Lunii. Reprezintă echivalentul lunar al procesului de aterizare, necesitând sisteme avansate de retro rachete și senzori structurali de ghidaj pentru a învinge forța gravitațională redusă a satelitului natural al Pământului.
• aselenizare — Acțiunea de a aseleniza și rezultatul ei; procesul dinamic și controlat de coborâre, frânare și așezare a unei nave spațiale sau a unui modul de explorare pe suprafața Lunii. Acest procedeu tehnic de înaltă precizie implică utilizarea retrobachetelor pentru anularea vitezei orbitale și stabilizarea vehiculului în condițiile gravitației reduse a satelitului natural al Pământului.
• asoliza — A efectua o coborâre lină și o aterizare controlată a unei nave spațiale, a unui modul de explorare sau a unei sonde cosmice pe suprafața Soarelui sau într-o zonă teoretică extrem de apropiată de atmosfera solară; termenul este utilizat exclusiv în literatură SF sau în studii teoretice speculative, fiind construit prin analogie cu verbe ca 'aseleniza' sau 'ateriza'.
• asolizare — Acțiunea de a asoliza; coborâre ipotetică și fixare a unui vehicul cosmic pe suprafața Soarelui. Acest termen lingvistic extinde clasa substantivelor tehnice de destinație terestră sau planetară (aterizare, amartizare, aselenizare), fiind utilizat cu precădere în jargonul pasionaților de literatură de anticipare sau în exerciții de semantică modernă.
• astronaut — Persoană special instruită și calificată pentru a naviga în spațiul cosmic sau pentru a face parte din echipajul unei nave, stații orbitale ori vehicul spațial interplanetar. Activitatea sa presupune pilotarea navelor, efectuarea de experimente științifice în microgravitație și realizarea de ieșiri în spațiul extravehicular (EVA), fiind termenul standard utilizat în mod tradițional de programul aerospațial american (NASA) și vest-european.
• astronaută — Femeie care are profesia de astronaut; specialistă instruită pentru a naviga în spațiul extraatmosferic ca membru al echipajului unei nave cosmice sau stații orbitale. Activitatea sa include managementul sistemelor de bord, realizarea de cercetări în astrobiologie ori fizică și executarea ieșirilor în spațiu, reprezentând afirmarea egalității de gen în programele moderne de explorare interplanetară.
• astronautic — Care aparține astronauticii, privitor la astronautică; care se referă la tehnicile, tehnologiile, vehiculele sau legile fizice implicate în navigarea și zborul aparatelor pilotate ori automate în afara atmosferei terestre. Termenul definește elementele de inginerie structurală, sistemele de propulsie, traiectoriile orbitale sau misiunile de cercetare desfășurate în spațiul cosmic profund.
• astronautică — Știință și ramură a tehnologiei moderne care se ocupă cu studiul, proiectarea, construcția și exploatarea vehiculelor spațiale (rachete, sateliți, sonde, stații orbitale) destinate călătoriilor sau cercetării în afara atmosferei terestre. Această disciplină interdisciplinară reunește cunoștințe avansate de mecanică cerească (astrodinamică), propulsie chimică ori nucleară, electronică de bord și medicină spațială pentru a asigura explorarea universului.
• astronautician — Tehnician, inginer sau specialist înalt calificat în domeniul astronauticii, responsabil cu aplicarea directă a legilor astrodinamicii, proiectarea sistemelor de propulsie ori mentenanța structurală a vehiculelor spațiale și stațiilor orbitale. Spre deosebire de astronaut, acesta nu navighează în spațiul cosmic, ci coordonează de la sol aspectele matematice, inginerești și logistice ale zborului extraatmosferic.
• astronauticiană — Femeie care are profesia de astronautician; specialistă, ingineră sau tehniciană în astronautică ce se ocupă cu proiectarea, testarea și monitorizarea de la sol a sistemelor hardware și software ale vehiculelor spațiale. Rolul său include calibrarea parametrilor orbitali ai sateliților și gestionarea rețelelor de telemetrie, reprezentând o prezență esențială în echipele tehnice din spatele misiunilor interplanetare.